Perspectiva naratoriala se schimba pe nesimtite: intr-o prima parte a romanului, naratorul accepta parca iluzia lui Ilie Moromete (ceea ce ii permite sa evoce eve-nimente anterioare timpului propriu-zis al desfasurarii actiunii) si din acest unghi sunt infatisate scene pregnante, edificatoare, dar in realitatea acelei vieti isi lasa amprenta, sesizata cu finete de autor, muscatura perfida […]
Articles Tagged: opera
Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
Conditia supravietuirii lui si a familiei sale este in primul rand pastrarea loturilor de pamant intacte. Avea datorii la banca, Jupuitul cerea, fonciirea”, Niculae voia sa mearga mai departe la scoala, fetelor le trebuia zestre, baietii isi cereau drepturile dandu-l ca exemplu in afaceri pe hraparetul Tudor Balosu, vecinul mai bogat. Un timp, Ilie Moromete […]
Despre George Calinescu si opera sa
Critic si istoric literar, prozator, poet, dramaturg si traducator, G. Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti. Este fiul Mariei Visan, fiind insa infiat, la varsta de opt ani, de familia Constantin Calinescu din Iasi. Urmeaza scoala primara si liceul la Iasi si Bucuresti; in perioada 1919 – 1923 este student al Facultatii […]
Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Romanul Enigma Otiliei (1938) poate fi citit astazi nu doar ca “o fresca din viata burgheziei bucurestene, fixata in niste cadre sociale precise” (Pompiliu Constantinescu), ci si ca un roman manierist comic, cum au observat pe buna dreptate criticii Nicolae Manolescu si I. Negoitescu. Ultimul descopera in Enigma Otiliei “un epic pur si prea tehnic, […]
Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
Fiica adoptiva a lui Mos Costache, Otilia Marculescu, manifesta o simpatie deosebita fata de tanarul Felix, pe care-l cunoscuse doar din corespondenta intretinuta in ultimii ani. Fire enigmatica si capricioasa – dar expansiva si cuceritoare – Otilia atrage atentia tanarului provincial, care traieste primii fiori ai dragostei. Liniile de forta ale romanului converg, insa, spre […]
Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
Personajele, desi sunt construite pentru a ilustra un tip, se disting si prin dimensiunea lor interioara, prin ambiguitatea structurii lor intime. Astfel, Otilia si Pascalopol sunt naturi enigmatice, iar Felix are o complicatie interioara evidenta. In sfera modernului intra si unele modalitati de caracterizare a personajelor. Acestea din urma se definesc – ca in romanul […]
Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
Modalitatile de individualizare a eroului sunt cele specifice clasicismului. Se porneste de la portretul fizic in care trasaturile sunt ingrosate: capul e “atins de o calvitie totala”, fata ii este “aproape spana”, buzele ii sunt “intoarse in afara si galbene de prea mult fumat”, “glasul e ragusit” etc. Manifestarile eroului sunt contradictorii: pe Otilia o […]
Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
In galeria vanatorilor de zestre se numara si Stanica Ratiu, avocat fara procese, un ratat in cariera sa, un fante de mahala, galagios si abil, ce vantura demagogic ideea familiei si a casatoriei. El pandeste din umbra sfarsitul lui Mos Costache, il urmareste pe batran cu abilitate si, cand simte momentul potrivit, il jefuieste, provocandu-i […]
Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
Felix si Otilia – “copii adoptivi ai tuturor” – ar fi putut deveni personajele principale ale cartii, daca G. Calinescu nu si-ar fi mutat atentia spre familia lui Mos Costache. Descins in capitala la o varsta frageda, Felix este nevoit sa exploreze o lume insolita, necunoscuta, in care traieste si prima dragoste, visand la o […]
Comentariul operei Patul lui Procust scrisa de Camil Petrescu-prima parte
In cateva articole teoretice, cu precadere in Noua structura si opera lui Marcel Proust, Camil Petrescu afirma conceptia sa despre roman. Omniscienta auctoriala, apanajul prozatorilor anteriori, trebuie depasita, pentru ca acestia ne ofera doar “o propunere de realitate”, realizand prin roman “o construire rationalista, deductiva, apodictica, tipizanta”. In opozitie cu vechea conceptie despre scris, autorul […]