Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a doua parte

In volumul Dreptul la timp, un volum de interval, care face trecerea spre cea de a doua etapa, este sesizabil inceputul unui nou mod de a scrie si, totodata, de raportare la literatura si la existenta. Exultanta adolescentina este inlocuita, progresiv, de revelatia timpului si a rupturii tragice a sinelui provocata de sciziunea suflet-trup si […]

Read More

Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a treia parte

Modalitatile de realizare a jocului – specifice poeziei lui Nichita Stanescu – pot fi grupate in trei categorii semnificative: 1. jocul investit cu o functie de de-dramatizare a realului, 2. jocul in lume si jocul cu elementele din care este alcatuita lumea si 3. jocul in cadrul caruia “jocul in lume” este convertit intr-un joc […]

Read More

Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a patra parte

Parodia si intertextualitatea sunt doua dintre componentele de baza ale poeziei sale ludice. Poetul parodiaza o formula stilistica larga. Textul parodic, situat la granita dintre gluma si gravitate, are statutul unei “traduceri” libere, in limba poeziei sale, fara malitie si tara intentii caricaturale, a tipului de texte vizat. Alternanta atitudinilor – cele grave si cele […]

Read More

Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a cincea parte

Dintr-o asemenea perspectiva, numitorul comun al vietuitoarelor este zgomotul falcilor” (“Zgomotul caracteristic este acel al falcilor mestecand”) si participarea la irationalele metamorfoze in lant la care se reduce dinamica lumii. Tonalitatea si cruzimea observatiilor trimit la profetiile Casandrei, in timp ce troienii, bucurosi de darul facut de greci – dar si de sfarsitul razboiului – […]

Read More

Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a patra parte

Asadar, doborarea salcamului anunta miscarea psihologica esentiala din roman, drama care avea sa fie traita de Ilie Moromete. O pagina antologica ni-l infatiseaza pe Moromete retras pe piatra de hotar a lotului, judecand cu asprime lumea si timpul: “se uneltise impotriva lui si el nu stiuse”, crezuse timpul “rabdator si lumea plina de daruri”, “traise […]

Read More

Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a cincea parte

N. Manolescu vede in Morometii “ultima varsta a romanului doric”. Efecte deosebite obtine autorul din resursele oralitatii si din alternarea unor planuri (pe linia disimularii, mai ales in cazul lui Ilie Moromete), construind expresiv o imagine caleidoscopica a vietii satului. Problematica celui de-al doilea volum. In parte, calitatile stilistice ale primului volum se regasesc si […]

Read More

Caracterizarea lui Ilie Moromete din opera Morometii de Marin Preda

Pentru Ilie Moromete, evolutia evenimentelor din noul context social nu aduce nimic bun, desi, dintr-un anume punct de vedere, o serie de probleme vechi isi gasesc rezolvarea. Incearca sa plaseze schimbarile din viata satului in schimbarea vesnica a lumii” si crede ca schimbarile “o sa fie prin liberul consimtamant”. Putin cate putin, statura personajului se […]

Read More

Despre George Calinescu si opera sa

Critic si istoric literar, prozator, poet, dramaturg si traducator, G. Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti. Este fiul Mariei Visan, fiind insa infiat, la varsta de opt ani, de familia Constantin Calinescu din Iasi. Urmeaza scoala primara si liceul la Iasi si Bucuresti; in perioada 1919 – 1923 este student al Facultatii […]

Read More

Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte

Romanul Enigma Otiliei (1938) poate fi citit astazi nu doar ca “o fresca din viata burgheziei bucurestene, fixata in niste cadre sociale precise” (Pompiliu Constantinescu), ci si ca un roman manierist comic, cum au observat pe buna dreptate criticii Nicolae Manolescu si I. Negoitescu. Ultimul descopera in Enigma Otiliei “un epic pur si prea tehnic, […]

Read More