Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a treia parte

Aspiratia la totalitate defineste cel mai exact amplitudinea viziunii poetice eminesciene. La baza acesteia sta o gandire metafizica de tip afectiv, pe care criticii au incercat, intr-un fel sau altul, s-o scoata in evidenta, indicand anumite repere filosofice plauzibile, asimilate de poet de-a lungul anilor. G. Calinescu isi incepe exegeza cu o ampla investigatie asupra […]

Read More

Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a cincea parte

Dar mitologia nihilismului se regaseste si in alte scrieri eminesciene (nu doar in acelea de tematica filosofica sau de reflectie teoretica abstracta). Nihilismul, ca produs al filosofiei transcendentale, implica nu numai disolutia realului in fantasmele subiectivitatii (onirice), dar vizeaza si viata morala si insasi existenta lui Dumnezeu. “E apus de zeitate si-asfintire de idei” – […]

Read More

Principalele teme abordate de Mihai Eminescu – a doua parte

Modele cosmologice si viziune poetica). Totodata peisajul e structurat pe niste tipare arhetipale. Nu lipsesc teiul ori salcamul, cu semnificatie de axis mundi, apa izvoratoare de lumi, stelele umezi, si nici timpul sacru al inserarii, cand teluricul se uneste cu cosmicul (Sara pe deal). Cel mai pregnant este prefigurat acest paradis al iubirii in Insula […]

Read More

Principalele teme abordate de Mihai Eminescu – a treia parte

Aria tematica a viziunii lirice eminesciene se largeste considerabil cu evocarea trecutului si recursul frecvent la mit si legenda. Fundalul istoric este adeseori o permanenta inca de la primele poeme (Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie) sau macar termen de comparatie ca in Scrisoarea III. In marile poeme, precum Memento mori sau tabloul dramatic Andrei […]

Read More

Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – prima parte

Complexitatea imaginarului eminescian s-a dezvaluit pe deplin de-abia dupa publicarea postumelor, fructificate prima data de G. Calinescu in exegezele sale dedicate vietii si operei poetului. Mai tarziu, I. Negoitescu a incercat sa adanceasca si sa sistematizeze intuitiile calinesciene. El surprinde, in profunzime, structura bipolara a eului liric eminescian: “Fata lui Eminescu e dubla: priveste o […]

Read More

Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a treia parte

Din anul 1877 e la Bucuresti, redactor (alaturi de Slavici si Caragiale) la ziarul “Timpul”, apoi redactor-sef. Dupa sase ani de epuizanta activitate publicistica, Eminescu se imbolnaveste grav (iunie 1883). Urmeaza ani de suferinta si tratament in sanatorii de specialitate, in tara si strainatate. In decembrie 1883, T. Maiorescu ii scoate volumul de Poesii, pe […]

Read More

Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a patra parte

In Eminescu insusi traiesc doua suflete: unul pasional demoniac, altul senin melancolic. O optiune pur romantica exprimase Eminescu ceva mai inainte intr-un alt poem programatic, La Heliade (1867). Heliade este poetul profet a carui voce tulbura “marea moarta” cu “ape de plumb” vestind apocalipsa si regenerarea. In Epigonii, nihilismul poetului se accentueaza. Poetul intuieste criza […]

Read More