Luceafarul – Rezumat

Poem alegoric romantic, filozofic, “Luceafarul” a fost publicat in aprilie 1883 in “Almanahul Societatii Academice Social-Lieterare Romaia Juna” din Viena. A fost reprodus in “Convorbiri literare” si in volumul Poezii (1883), cu modificari ale lui Titu Maiorescu. Specie cu suport epic si continut ideatic de extensie lirica pe linia sublimului, poemul implica in compozitia sa […]

Read More

Plumb – Rezumat

Poezia a fost publicata in revista “Versuri” si a fost inclusa in volumul “Plumb” (1916). Se retine faptul ca majoritatea verbelor din poezie (“dormeau”, “stam”, “era”, “scartaiau”) sunt la timpul imperfect, timp durativ, ca expresie a neimplinirii si a unei permanente aspiratii spre un final dorit, asteptat si simtit ca o eliberatoare incheiere a unui […]

Read More

Scrisoarea a III-a – Rezumat

Eminescu exprima spiritul romanesc, asa cum Dante exprima spiritul italian, Shakespeare spiritul englez, Cervantes spiritul spaniol, Goethe spiritul german, Voltaire spiritul francez, iar Puskin spiritul rus. T. Vianu consmena: “lumea lui Eminescu este vasta, granitele ei se confunda cu ale cosmosului”, “Prin Eminescu, gandirea si sensibilitatea romaneasca a trait o extindere a orizontului lumii, al […]

Read More

Scrisoarea I – Rezumat

Primele patru scrisori, gandite de poet ca o unitate, s-au publicat in “Convorbiri literare” intre februarie si septembrie 1881, fiind rodul a numerosi ani de elaborare, despre care vorbesc bogatele manuscrise. Ceea ce ar fi mai greu de probat cu certitudine e momentul germinativ al ideii ciclului. Ordinea poemelor in interiorul ciclului a fost initial […]

Read More

Nichita Stanescu – universul de creatie

Poezia lui Nichita Stanescu se constituie intr-un univers autonom de o frapanta modernitate si de o mare diversitate tematica. N. Stanescu a mostenit tendinta de a-si autodefini ocupatia despre arta, artist si raportul dintre el si cel pentru care scrie. El aduce insa o alta perspectiva decat cea din poezia anterioara lui. El porneste nu […]

Read More

Iarna – pastel

Pastelul este o opera lirica descrptiva in versuri in care sunt infatisate un tablou din natura, o priveliste, un fenomen al naturii, aspecte din viata plantelor sau a animalelor. Poezia “Iarna” poarta ca titlu un subsantiv comun simplu, folosit la numarul singular, articulat enclitic, care constituie chiar denumirea anotimpului descris, pe care poetul il priveste […]

Read More

Plumb – George Bacovia

Poezia simbolista “Plumb” deschide volumul cu acelasi titlu, aparut in 1916, definindu-l in totalitate. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin : folosirea simbolurilor, tehnica repetitiilor, cromatica si dramatismul trairii eului liric. Dramatismul este sugerat prin corespondenta cese stabileste intre materie si spirit. Textul nu cuprinde niciun termen explicit al angoasei, totul putand fi […]

Read More

Poezia de inspiratie folclorica la Mihai Eminescu

Una dintre insusirile esentiale ale lui M. Eminescu a fost intelegerea creatiei populare si a naturii in rosturile sale adanci, folclorul devenind elementul fundamental in formarea si definirea personalitatii poetului. Eminescu a pretuit in mod deosebit poezia populara si a considerat ca “o adevarata literatura trainica nu se poate intemeia decat prin graiul viu al […]

Read More

Testament – arta poetica

“Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionale si moderniste. “Testament” este definitorie pentru conceptia despre misiunea poetului si natura poeziei, fiind considerata arta poetica argheziana cea mai importanta. Discursul fixeaza esenta poeticului, conditia creatorului, raportul lui cu arta si cu lumea, speculand asupra tehnicilor, materialelor […]

Read More

Testament – limbajul poetic folosit

Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor. Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru. Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care […]

Read More