Incisivul Arghezi, vesnic nemultumitul Arghezi, cunoscut mai ales pentru poezia sa filozofico-religioasa pentru aceea de critica pentru limbajul sau ce se revendica din estetica uratului, se dovedeste un neintrecut pictor al universului marunt asupra caruia se apleaca cu caldura si intelegere, cu duiosie si umor. Apartin acestei categorii mare parte din poeziile volumelor “Versuri de […]
Articles Tagged: Poezie
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – prima parte
Aparut in 1931, volumul “Flori de mucigai”, “opera cea mai indrazneata din cate s-au scris vreodata”, cum o numea criticul francez Luc-Andre, comporta inca din titlu, filiatii cu volumul baudelairian “Florile raului”. Total diferite de poeziile din “Cuvinte potrivite”, versurile surprind prin noutatea si mai ales prin originalitatea formulei poetice. Tiparele versului clasic sunt abandonate, […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a doua parte
Intr-unul din “Psalmi”, poetul se simte parasit de Dumnezeu, ca un “copac pribeag uitat in campie/ Cu fruct amar si cu frunzis/ Tepos si aspru-n indarjire vie.” Aici, divinitatea nu este negata caci nici nu exista. Prezenta poetului este asemanata cu “a unui cronicar al infernaliilor” (N. Balota), cu a “schimnicului in chilia goala”, cu […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a treia parte
Arghezi cauta incepand cu “Agate negre” si “Flori de mucigai”, trivialul, grotescul si absurdul, iar centrul metafizic al poeziei se afla in misterul raului si al suferintei umane. Creatia argheziana reprezinta o reforma cutezatoare in limbajul poetic: “Cuvintele, la el par ca au prins viata si au sarit de la locul lor cu sens cu […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Morgenstimmung- prima parte
In concertul liricii erotice, Tudor Arghezi este o voce inconfiindabila Paralel cu “Agate negre” (1904), Arghezi publica in revistele vremii poeme suave si delicate, de o rara fragezime si puritate: “Sfarsitul toamnei” (Linia dreapta, I, 4, 1 iunie 1904), Doliu (Viata romaneasca, dec., 1911), “Drum in iarna” (Viata sociala, L 11-12). “Poezia de iubire a […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – prima parte
Titu Maiorescu a intuit valoarea pastelurilor lui Vasile Alecsandri, compuse, in cea mai mare parte, intre anii 1868-1869 si publicate in revista “Comvorbiri literare”: “Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, scrise intr-o limba […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – partea a doua
Ca in mitologia populara, gerul si iama sunt personificate (Gerul, Iarna). in strofa finala a pastelului “Viscolul”, apare pregnant oroarea lui Alecsandri de a intarzia in fata naturii sublime si salbatice: “Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta, aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind Unde dulcea ospetie […]
Luceafarul – Rezumat
Poem alegoric romantic, filozofic, “Luceafarul” a fost publicat in aprilie 1883 in “Almanahul Societatii Academice Social-Lieterare Romaia Juna” din Viena. A fost reprodus in “Convorbiri literare” si in volumul Poezii (1883), cu modificari ale lui Titu Maiorescu. Specie cu suport epic si continut ideatic de extensie lirica pe linia sublimului, poemul implica in compozitia sa […]
Plumb – Rezumat
Poezia a fost publicata in revista “Versuri” si a fost inclusa in volumul “Plumb” (1916). Se retine faptul ca majoritatea verbelor din poezie (“dormeau”, “stam”, “era”, “scartaiau”) sunt la timpul imperfect, timp durativ, ca expresie a neimplinirii si a unei permanente aspiratii spre un final dorit, asteptat si simtit ca o eliberatoare incheiere a unui […]
Scrisoarea a III-a – Rezumat
Eminescu exprima spiritul romanesc, asa cum Dante exprima spiritul italian, Shakespeare spiritul englez, Cervantes spiritul spaniol, Goethe spiritul german, Voltaire spiritul francez, iar Puskin spiritul rus. T. Vianu consmena: “lumea lui Eminescu este vasta, granitele ei se confunda cu ale cosmosului”, “Prin Eminescu, gandirea si sensibilitatea romaneasca a trait o extindere a orizontului lumii, al […]