Si in caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintii: (“Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, pana la genunchi si era incaltat cu botfori”), dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la vorba”). Este “vrednic roman”, cinstit prietenos amator […]
Articles Tagged: roman
Baltagul – Caracterizare Gheorghita
In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei. Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, coordonat de mama cu tenacitate. Mai intai educatia sa a insemnat consonoanta cu ritmurile […]
Baltagul – Caracterizare Vitoria Lipan
Vitoria inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, descifreaza pshiologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hatarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita; poseda si atributele eroului homeric. Portretul Vitoriei Lipan la inceput este static, obrazul ei […]
Baltagul – Caracterizare Vitoria Lipan – Personaj justitiar si eroina tragica
Nu credeam ca in cadrul romanului tema justitiei ocupa un loc restrans si ca este mai importanta implinirea ritualului. Ce sens ar mai avea atunci descoperirea si pedepsirea ucigasiilor!? Punctul culminant al actiunii aste este plasat in scena parastasului, unde Vitoria Lipan conduce din fundal, cu inteligenta si tenacitate, ancheta spre deznodamantul carea aduce moartea […]
Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi – Rezumat
Romanul “Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi” e scris la persoana I. Asa se face ca vocea autorului insusi se amesteca adesea ca a lui Stefan Ghiorghidiu pana la confundarea acestora (mai ales de catre cititorul mai putin avizat). Cele doua parti ale romanului transcriu insa doua experiente, pana la un punct, distincte. […]
Rascoala – Rezumat
Amplul roman recreeaza in planul fictiunii un moment istoric dramatic: rascoala din 1907, in timpul careia se rupe echilibrul stabil al lumi, iar forte dezlantuite sub impulsul unor instincte ancestrale de posesiune a pamantului pot fii stavalite doar printr-o represiune armata. Rebreanu a avut viziunea romanului inca din vremea in care lucra la Ion si […]
Baltagul – personaje, monografie a vietii
O alta trasatura specifica romanului si prezenta in “Baltagul” este numarul, mare de personaje. Astfel, exista personaje principale (Vitoria, Nechifor Lipan, Gheorghita), secundare (Minodora, preotul Daniil Milies, baba Maranda, negustorul si hangiul David, ceilalti hangii si sotiile lor, Calistrat Bogza, Ilie Cutui s.a.) sau episodice (mos Pricop, functionarii de la prefectura din Piatra, functionarul de […]
Baltagul – argumentare ca este roman
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai de seama prozatori din literatura romana care a abordat o diversitate de specii literare, schita, povestirea sau romanul, acesta din urma fiind o opera epica in proza, de mare intindere, preponderent narativa, cu o actiune complexa si complicata, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative , cu […]
Enigma Otiliei – structura romanului
Romanul, alcatuit din 20 de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor : destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica. Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan […]
Enigma Otiliei – roman realist de tip balzacian
Autorii realisti zugravesc realitatea veridic si obiectiv, “creand cititorului impresia ca universul fictional este o oglinda a realitatii ; de fapt ei isi doresc sa creeze viata ; un univers care sa-l concureze pec el real si pe care in considera superior acestuia, o lume adevarat mai boagat si mai fina” (Gheorghe Craciun). De aici […]