Episod hotarator al cuceririi Angliei de catre normanzi si al Intemeierii statului medieval englez, lupta de la Hastings a avut drept pretext o disputa de ordin dinastic. La moartea regelui Angliei, Eduard Confesorul, tronul acestuia nu a fost ocupat de nepotul sau, Wilhelm al Normandiei, caruia Ii fusese promis, ci de cumnatul regelui defunct, Harold. Acesta din urma jurase chiar pe moastele din catedrala de la Bayeux ca nu va avea nici o pretentie la tron.
Pentru a se razbuna, Wilhelm, ducele Normandiei, a luat hotararea de a debarca pe coastele Angliei cu armata sa, alcatuita din aproximativ 9 000 de oameni, dintre care circa 1 500 de cavaleri. Confruntarea dintre normanzi si armata lui Harold a avut loc pe coasta sudica a Angliei, Wilhelm evitand sa se apropie prea mult de Londra, si nu a durat decat o zi (14 octombrie 1066).
Batalia a fost castigata de ducele Normandiei, datorita superioritatii calaretilor si arcasilor sai. Harold a fost ranit In toiul luptei de o sageata care i-a strapuns un ochi, acest fapt fiind interpretat de oamenii sai ca o pedeapsa divina pentru Incalcarea juramantului facut In catedrala In fata lui Wilhelm.
Acesta din urma a devenit Wilhelm Cuceritorul, rege al Angliei, Incoronat la Londra, la Westminster Abbey la 25 decembrie 1066. O data cu domnia sa sunt puse bazele monarhiei centralizate britanice. Cucerirea normanda a Angliei este reprezentata prin imagini pe “tapiseria de la Bayeux”, realizata In secolul al XI-lea, la curtea normanda a lui Wilhelm Cuceritorul.
Aceasta este o bucata de panza lunga de aproximativ 70 m si lata de circa 0,50 m pe care sunt brodate cu fire de lana In opt culori 58 de scene, incluzand peste cinci mii de personaje care au participat la evenimentele din 1066.
Ai vreo nelămurire?