Evenimentul care a marcat disparitia civilizatiilor azteca si mayasa este legat de numele conchistadorului spaniol Hernan Cortes, atras In America Centrala de mirajul Imbogatirii rapide. Fost secretar al guvernatorului Cubei, Cortes porneste spre Mexic cu unsprezece corabii, cinci sute de soldati si cativa cai. Marele avantaj al spaniolilor Il vor constitui armele de foc, Intre care se numarau zece tunuri de calibru mic.

Debarcat In Yucatan, Cortes distruge rezistenta mayasilor autohtoni, de la care primeste, ca recunoastere a victoriei sale, douazeci de femei, Intre care o tanara prizoniera azteca, Malinche. Botezata In rit crestin, ea Ii va servi ca traducatoare pe langa bastinasi. Indreptandu-se apoi spre Tenochtitlan, capitala Imperiului Aztec, Hernan Cortes este Intampinat de o solie a Imparatului Montezuma.

Acesta era convins ca nou-venitii sunt trimisii zeilor azteci, motiv pentru care le ofera daruri scumpe si le permite accesul In Capitala. Imparatul devine Insa prizonierul micii trupe spaniole si este nevoit sa se recunoasca vasal regelui Spaniei. Are loc un incident neasteptat: o statuie a zeului Huitzimopochtli este Inlaturata si Inlocuita cu o cruce.

Aztecii se revolta si blocheaza armata spaniola In Capitala. Nevoiti sa fuga Intr-o singura noapte, spaniolii sunt, In cea mai mare parte, ucisi de azteci. In 1521 o epidemie de variola loveste populatia azteca, obligata sa se confrunte si cu un nou atac al spaniolilor carora li se alaturasera toate populatiile indigene supuse de azteci.

Capitala este cucerita. In 1522, Imparatul Carol al V-lea de Habsburg, rege al Spaniei, acorda lui Hernan Cortes titlul de Capitan General al Noii Spanii (Mexic), teritoriu devenit parte a imperiului colonial spaniol.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?