Institutii si structuri etnice in voievodatul Transilvaniei

Structurile institutionale, etno-demografice, confesionale din Transilvania sunt raportate la doua perioade istorice
I – inainte de cucerirea Transilvaniei de catre maghiari
II – dupa cucerirea Transilvaniei.

Pana la cucerirea Transilvaniei de catre unguri realitatile politico-administrative sunt cele specifice convietuirii romano-slave.
Elita societatii locale din jurul anului 900 poate fi desemnata prin perechile de termeni:
– duci-voievozi;
– juzi-cnezi/jupani.

“Ocuparea tarii” duce la schimbari din punct de vedere: – etnic; confesional; administrativ; politic.
Sursele timpului evidentiaza rezistenta institutiilor traditionale politico-administrative si religioase fata de cele impuse de cuceritori.
Ungaria incearca organizarea Transilvaniei ca principat (1111-principele Mercurius) care este un esec datorita populatiei majoritare: romanii.
Se mentine voievodatul (pana in 1541).

Transilvania se organizeaza politic ca voievodat – condusa de un voievod, numit de rege, care:
– avea atributii: administrative, juridice, militare.
– isi organizeaza o cancelarie;
– in lipsa sa treburile politice conduse de un vicevoievod.

Pe masura colonizarii secuilor si sasilor, regalitatea limiteaza puterea voievodului.
Secuii si sasii s-au bucurat de largi privilegii si autonomie de organizare.
Regele desemneaza un comite pentru fiecare din aceste grupuri etnice.

a. Secuii
– Comitele – avea atributii administrative, politice, militare si judecatoresti; reprezinta autoritatea centrala (regele) in “terra Siculorum” formata din sapte scaune;
– Scaunul – este condus de un capitan – cu atributii militare, administrative si judecatoresti, care avea in subordine doi juzi scaunali.
– Comunitatile autohtone secuiesti (universitàtes) se grupeaza intr-un corp teritorial etnic dependent de rege.
– Regele recunoaste secuilor statul de “stare” privilegiata incadrata in Congregatia Transilvaniei.

b.Sasii
– Comite numit de rege.
– Organizati in: – scaune si districte (Brasov, Bistrita) , formeaza “Universitas Saxonum” (Universitatea sasilor), unitate politico-administrativa unica.
– Reprezentantii sasilor, recunoscuti ca “stare” privilegiata, fac parte din Congregatia Transilvaniei (Adunarea starilor privilegiate).

c. Romanii
– isi mentin vechile structuri organizatorice: tari si districte, conduse de cneji si voievozi locali cu atributii fiscale, judecatoresti, militare.

Adunarea generala a nobililor (sau Congregatia, 1288):
– are atributii judecatoresti, fiscale si administrative;
– este adunarea starilor privilegiate;
– initial sunt atestati si nobilii romani;
– 1366 – Ludovic I de Anjou conditiona calitatea de nobil de apartenenta la catolicism.

In 1437 se constituie Unio Trium Nationum care permitea accesul la putere doar starilor privilegiate – unguri, sasi si secui si catolicilor.
in secolul al XVI-lea – dupa Reforma religioasa – in afara de catolicism sunt recunoscute si religiile reformate: luterana, calvina si unitariana.