Dificila scriere cuneiforma se invata in scoli. Existenta acestora este documentata incepand din al III-lea mileniu i.e.n. La inceput anexe ale tem plelor sau curtilor regale, scolile au devenit mai tirziu institutii laice, avand ca obiect principal de invatamint scrierea. Apoi, “planul de invatamint” s-a imbogatit cu studiul matematicii, al geodeziei, al metrologiei, al geografiei, s.a., si incepand din mileniul al II-lea i.e.n. al limbii sumeriene, care va dispare ca limba vorbita, dar va continua mult timp sa ramina limba ritualelor liturgice si a textelor religioase (care prezinta si un cert interes literar), studiata de multe popoare din Orientul Apropiat.
Dupa aprox. anul 2 000 i.e.n, locul limbii sumeriene in practica curenta a fost luat de limba semitica a akkadienilor, babiloniana, mult superioara prin precizie si posibilitatile ei de a exprima nuantele gandirii si ale senti mentelor, in ultimul mileniu i.e.n., in Orientul Apropiat va ajunge sa pre domine limba aramaica; aceasta va inlocui sistemul silabic din scrierea cunei forma cu sistemul alfabetic imprumutat de la fenicieni, folosind mai tirziu si mijloace materiale de scriere mai practice decat cele folosite pentru tablitele de argila, si anume, cerneala, papirusul si pergamentul.
Scribii indispensabilii functionari ai administratiei statului si tem plelor proveneau exclusiv din familii bogate. Impartiti pe categorii dupa functii si dupa specialitati scribii puteau ajunge usor la cele mai inalte demnitati in stat. Nu existau scribi-femei la sumerieni, decat la babilonieni, dupa 1800 i.e.n.
Scolile sumero-babiloniene (dintre care unele vor ajunge mai tirziu sa aiba o structura intrucatva de academii) erau adevarate citadele ale culturii, incepand din secolul al XVIII-lea i.e.n. acestor scoli le-au fost anexate biblioteci foarte bine dotate si organizate in care se pastrau opere insumand cu nostintele cistigate pana la data respectiva, in toate domeniile. Dar activitatea scolilor sumeriene si babiloniene nu se limita doar ia invatamint sau la copierea si studierea operelor din trecut; ci tot aici se compuneau si opere religioase sau literare noi. Scolile au devenit astfel si adevarate centre de creatie literara.
Ai vreo nelămurire?