Considerat de egipteni ca fiind urmas al primului rege legendar, Osiris, si reincarnare a lui Horus (zeitate solara) pe pamant, Faraonul era pentru locuitorii acestui tinut reprezentantul omenesc al zeilor. El detinea toate puterile: rege al Egiptului, preot suprem si zeu viu printre oameni.

Cuvantul faraon apare spre sfarsitul primului mileniu; in vorbirea egipteana, in varianta “per aha” semnifica initial “casa mare” (palatul regal), capatand mai apoi intelesul de rege. Termenul de “per aha” se va perpetua in schimb in Imperiul Otoman, semnificand “Sublima Poarta”.

Faraonul era cel care garanta ordinea lumii, de el depinzand, in credinta egiptenilor, rodnicia vaii Nilului. Capetenie religioasa, el era, in principiu, singurul care se putea ruga zeilor in temple; in realitate insa el imputernicea pe preoti sa o faca.
Mumificarea faraonilor dupa moarte reprezinta, in credinta egiptenilor, calea de a ajunge in lumea zeilor.

in timpul Regatului Vechi si Mijlociu, faraonii au construit piramidele, morminte uriase de piatra, menite sa le inlesneasca accesul la cer. intre acestea, cea mai cunoscuta este piramida faraonului Kheops. in timpul Regatului Nou, faraonii (ca, de pilda, Tutankhamon, 1354-1346 i.Hr.) isi vor sapa morminte in malul stang al Nilului, loc ce va fi numit ulterior “Valea regilor”.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?