Despre viata infernala din Bizant relateaza romancierul, intr-o forma comprimata, si in penultimul capitol. Este reprodusa aici o scrisoare de la cuviosul Teodor de la manastirea Sakkoudion care ii aduce lui Breb vesti cumplite: Maria a fost exilata la Prinkipo, Platon a fost ucis de ostile lui Constantin care atacasera manastirea, dar, in cele din […]
Category: Eseuri
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
La crearea trilogiei Fratii Jderi s-a pornit de la un material artistic si documentar – cronica lui Ureche si O sama de cuvinte a lui Neculce, Descrierea Moldovei de Cantemir -, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Intriga complicata si imprevizibila, situatiile epice limita, culoarea de epoca ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii dau, evident, impresia de roman istoric, in care intalnim formule ale romanului de aventuri, practicate de Walter Scott si Al. Dumas. S-a vorbit de multe ori despre existenta mai multor microromane in cadrul unuia singur: romanul unei […]
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Semnele vin din partea lumii reale (“— Nu vine, zise iarasi, aprig, Vitoria. Cucosul da semn de plecare”), dar si din, zari necunoscute”, oculte – visul anxios, menit sa confirme ideea mortii sotului, anunta calatoria in cautarea celui disparut: “Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit […]
Prezentare generala a operei Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu – a patra parte
Potrivit lui Nicolae Manolescu (Sadoveanu sau utopia cartii), mult mai semnificativa pentru efectul mitizarii faptelor relatate este insa tendinta contrara celei analizate pana acum, si anume tendinta actualizarii intamplarilor, in sprijinul careia autorul recurge la alte strategii narative. El sugereaza, ba chiar de cateva ori semnaleaza direct, prezenta la han a naratorului auctorial devenit astfel […]
Prezentare generala a operei Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu – a cincea parte
Tragica poveste de iubire cu tigancusa Marga; semnificativ este rolul hanului si mai ales al “celeilalte Ancute” (“regizoare oculta” – Sergiu Pavel Dan, op. cit.) in rapirea duducai Varvara de catre Todirita Catana, cel care, in numele dragostei, rastoarna ordinea sociala; de asemenea, la han, intr-o vreme si mai “adanca”, de ar fi sa dam […]
Prezentare generala a operei Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu – a sasea parte
Personajele insesi incremenesc in gesturi suspendate peste timp. Peste scurgerea ireversibila a timpului se suprapune existenta infinita a hanului, expresie a vechimii si a continuitatii. De aici substanta melancolica a naratiunii, izvorul perpetuu al lirismului sa-dovenian: “Pe vremea aceea, tot in acesta loc ne aflam, in preajma focurilor si a caralor cu must, cu alti […]
Prezentare generala a operei Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu – a saptea parte
In Hanu-Ancutei structura serialului impune, dupa cum am mai precizat, o relatare specifica, realizata ca “un act oficiat dupa un anume ceremonial” (Ion Vlad, Povestirea. Destinul unei structuri epice). Regia e complicata, iar ritualul povestirii – mult mai important decat intamplarile povestite. Animatorul desfasurarii ceremonialului este, cum am aratat, comisul Ionita secondat de Ancuta, care, […]
Prezentare generala a operei Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu – a opta parte
Dincolo de diversitatea lor tematica (ce acopera un registru de expresie larg, de la motivul dragostei la nedreptatea sociala), descoperim cu usurinta faptul ca fiecare povestire e o confesiune amestecand tonalitatea grava si fraza sagalnica, plina de aroma arhaica, dar si de intelepciune in fata caducitatii “lucrarilor” omenesti. Este o confesiune provocata de intimitatea hanului-cetate […]
Referat despre povestirea Iapa lui Voda scrisa de Mihail Sadoveanu
Prima povestire din Hanu-Ancutei (1928), Iapa lui Voda, este “uvertura” operei, inscriind scenariul epic intr-un timp si spatiu mitice, prin paralelismul planurilor temporale (trecut / prezent) care alterneaza, si introduce personajul ce va indeplini, in structura ritualica a cartii, rolul maestrului de ceremonii, indemnandu-i pe ceilalti ascultatori sa intre in competitia povestirilor, sti-mulandu-le memoria si […]