In “Baltagul”, din tesatura aparent simpla a faptelor, se releva un substrat mitic de mare profunzime: 1. Mitul mioritic (acceptat de unii, contestat de altii) se concretizeaza in faptul ca romanul continua actiunea baladei. In spatele naratiunii sta ideea destinului uman; autorul ridica o intamplare la rang de universalia, caci moartea este “a lumii mireasa”, […]
Category: Referate
Referate
Referat despre deznodamantul romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu
Deznodamantul romanului este o consecinta a momentului culminant (descoperirea osemintelor lui Nechifor, intr-o rapa) si cuprinde scena praznicului, prelungita prin recunoasterea adevarului de catre cei doi ucigasi (Calistrat Bogza si Ilie Cutui). Dupa ce Vitoria s-a despartit, la cimitir, de sotul ei (pe care n-avea “sa-l mai vada pana la invierea cea din veac”), are […]
Particularitatile prozei istorice sadoveniene – viziunea scriitorului asupra istoriei
Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric in literatura romana. Prima lucrare inspirata din istorie este “Soimir (1904), descriind incercarea fratilor Potcoava de a-l pedepsi pe tradatorul lui Ioan Voda cel Cumplit. “Vremuri de bejenie” (1907) evoca o calatorie printr-o Moldova pustiita de navalirile tataresti, vazuta prin ochii unui bastinas intors din Polonia. “Neamul Soimarestilor” caracterizat […]
Caracterul epopeic al trilogiei Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu
a) Trilogia epica “Fratii Jderi” este alcatuita din trei volume: “Ucenicia lui Ionut (1935), “Izvorul Alb” (1936) si “Oamenii Mariei Sale” (1942). Epoca evocata de autor corespunde anilor de glorie (1469 -l475) din domnia lui Stefan cel Mare, cu prezentarea vietii de la ” curtea domneasca, a luptelor cu tatarii (de la Lipnic) si cu […]
Referat despre prezenta lui Stefan cel Mare in trilogia Fratii Jderi
Chiar daca numele lui Stefan cel Mare nu apare in. titlu, prezenta lui se simte in fiecare pagina a romanului, devenind coplesitoare. inca de la inceput, la hramul manastirii Neamt, imaginea voievodului tinde spre sacru: In 1469, “Voda Stefan calcand atunci in al patruzecelea an al varstei, avea obrazul ars proaspat de vantul de primavara. […]
Romanul Ion in contextul operei lui Liviu Rebreanu
Incadrata cronologic in perioada interbelica, proza lui Liviu Rebreanu (1885-l944) se Constituie din acumulari succesive in timp, incepand cu nuvelele (ale caror teme au fost dezvoltate, de multe ori, in romane) si pana la marile sale creatii romanesti: “Ion” (1920), “Padurea spanzuratilor” (1922) si “Rascoala” (1932). In afara celor trei capodopere, Rebreanu a mai scris […]
Despre structura compozitionala a romanului Ion de Liviu Rebreanu
Aparut in 1920, dupa ce trecuse prin fazele manuscrise intitulate “Zestrea” si “Rusinea” romanul este alcatuit din doua parti: “Glasulpamantului” si “Glasul iubirii”. Ca si Lev Tolstoi in romanul “Razboi si pace”, scriitorul si-a organizat actiunea pe doua planuri narative: a) primul dintre- acestea prezinta momente din existenta taraneasca si are drept tema problema pamantului; […]
Comentariul operei Moara cu noroc de Ioan Slavici
lom Slavici (1848-l925) a fost unul dintre marii clasici (alaturi de Emineseu, Creanga si Caragiale), precursor al luj Liviu Rebreanu – in evocarea satului transilvanean – si intemeietor al nuvelei realist -psihologice in literatura romana. Fiu al unui pamant incarcat de istorie, de traditii si de legende, Slavici infatiseaza, in nuvelele sale (“Moara cu noroc”, […]
Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici
Nuvela “Moara cu noroc” a fost inclusa in volumul “Novele din popor” (1881) si infatiseaza consecintele morale si existentiale ale setei de inavutire, intr-o actiune plina de intamplari dramatice, cu final tragic. “Moara cu noroc” se deschide (ca si alte nuvele ale aceluiasi autor) cu un preambul gnomic in care cuvintele Batranei reprezinta chiar “vocea” […]
Relatia dintre cuvintele Batranei de la inceputul nuvelei Moara cu noroc si tipologia personajelor din aceasta opera iterara
Personajele nuvelei lui Slavici pot fi caracterizate tot in lumina preambulului gnomic. Cel dintai dintre acestea este Batrana (mama Anei) simbolizand intelepciunea si cumpatarea. Ea este purtatoarea mesajului (exprimat la inceput)si tot ea are premonitia a ceea ce se va intampla; “Simteam eu ca nu are sa iasa bine”. Credincioasa ideii exprimate inaintea plecarii din […]