Din desfasurarea actiunii, se pot desprinde cateva trasaturi ale structurii compozitionale a nuvelei: a) “in vreme de razboi” este alcatuita din trei capitole: in primul, se fixeaza timpul si locul actiunii (1877) si se prezinta personajele; naratiunea se opreste la “moartea” inventata a preotului; in capitolul al II-lea, la cinci ani de la terminarea razboiului, […]
Category: Referate
Referate
Elemente naturaliste existente in constructia personajului Stavrache din nuvela In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale
Naturalismul a fost un curent literar aparut in Franta, la finele secolului trecut si extins apoi in multe tari din Europa si America. Principalul reprezentant si teoretician al naturalismului a fost scriitorul francez Emile Zola. Adeptii acestui curent separa “felia de viata” din complexitatea realului, acordand atentie factorului eredjtar, aspectelor'biologice si fiziologice (de care este […]
Comentariul operei Moara cu noroc de Ioan Slavici
lom Slavici (1848-l925) a fost unul dintre marii clasici (alaturi de Emineseu, Creanga si Caragiale), precursor al luj Liviu Rebreanu – in evocarea satului transilvanean – si intemeietor al nuvelei realist -psihologice in literatura romana. Fiu al unui pamant incarcat de istorie, de traditii si de legende, Slavici infatiseaza, in nuvelele sale (“Moara cu noroc”, […]
Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici
Nuvela “Moara cu noroc” a fost inclusa in volumul “Novele din popor” (1881) si infatiseaza consecintele morale si existentiale ale setei de inavutire, intr-o actiune plina de intamplari dramatice, cu final tragic. “Moara cu noroc” se deschide (ca si alte nuvele ale aceluiasi autor) cu un preambul gnomic in care cuvintele Batranei reprezinta chiar “vocea” […]
Relatia dintre cuvintele Batranei de la inceputul nuvelei Moara cu noroc si tipologia personajelor din aceasta opera iterara
Personajele nuvelei lui Slavici pot fi caracterizate tot in lumina preambulului gnomic. Cel dintai dintre acestea este Batrana (mama Anei) simbolizand intelepciunea si cumpatarea. Ea este purtatoarea mesajului (exprimat la inceput)si tot ea are premonitia a ceea ce se va intampla; “Simteam eu ca nu are sa iasa bine”. Credincioasa ideii exprimate inaintea plecarii din […]
Marile teme ale operei sadoveniene
In octombrie 1961, cand Mihail Sadoveanu .(p. 1880) trecea in eternitate, scriitorul isi insemnase popasul in veac, printr-o opera uriasa si monumentala (peste o suta de volume cu aproximativ treisprezece mii de pagini), in care Omul, Cosmosul si Eternitatea se intalnesc pretutindeni. Situata, cronologic, in perioada interbelica si aflata la confluenta mai multor- curente literare […]
Prezentarea motto-ului romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu si a semnificatiei acestuia
Mihail Sadoveanu (1880-l961) a fost cel mai, mare povestitor artist al nostru. Opera sa constituie un edificiu unitar si monumental, o “eterna reintoarcere” la tiparele din obarsii: pamantul (vazut ca mit, ca “muma” care naste mereu viata din moarte), marele Timp (curgere heracliteana in care sunt antrenate mii de destine) si omul (vazut ea arhetip […]
Asemanari si deosebiri intre balada pastorala Miorita si romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu
La un prim nivel de lectura, actiunea ar putea fi structurata pe trei momente mari (asteptarea, drumul, pedepsirea ucigasilor) si rezumata, Ia modul cel mai simplu, astfel: Nechifor Lipan – cioban din Magura Tarcaului. – pleaca la Dorna sa cumpere niste oi. Tarziu, spre finele lui noiembrie, sotia sa Vitoria da semne de neliniste, cu […]
Structura operei Povestea lui Harap-Alb, motivele narative
Definita drept sinteza a basmului romanesc, “Povestea lui Harap-Alb” respecta – pana la un punct – schema basmului popular: confruntarea dintre principiul raului si cel al binelui, victoria celui din urma, existenta unui mezin care i se substituie lui Fat-Frumos, drumul intru initiere al acestuia, nunta – ca final fericit. Privita insa mai atent “Povestea […]
Particularitati ale realizarii fabulosului in povestile lui Ion Creanga
in povestile lui Creanga, fabulosul prezinta mai multe particularitati: a) Este tratat in mod realist, povestile caracterizandu-se prin “originala alaturare a miraculosului cu cea mai specifica realitate” (Calinescu). Asa se, face ca Dumnezeu si Sfantul Petre pomenesc despre o “chelfaneala” pe care ultimul o mancase de la un betiv (ca si cand pazitorul Raiului ar […]