in ultima zi a anului 1889, cand omul Ion Creanga (n. 1839) se intorcea in pamantul de huma, scriitorul isi insemnase, trecerea prin veac, printr-o opera unica si geniala care-i va indreptati supranumele de “Homer al nostru” (dat de Ibraileanu). Desi redusa ca numar de pagini, aceasta opera cristalizeaza existenta, credintele, datinile, morala si filosofia […]
Category: Referate
Referate
Definirea conceptului de 'real' in opera lui Ion Creanga
In sens larg, prin real se intelege ceea ce exista in realitate, in mod obiectiv (independent de constiinta sau vointa noastra). Atat in “Amintiri …” cat si in povesti, spatiul actiunii este cel rural, in speta cel humulestean. a) in prezentarea acestuia, autorul creeaza o anume culoare locala prin multimea detaliilor. Asa este interiorul casei […]
Particularitati ale prezentarii realului in Amintiri din copilarie si Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga
Realismul lui Creanga se deosebeste insa de realismul altor scriitori. a) in “Amintiri…”, timpul copilariei fiind magic si mitic, lumea este infatisata in latura ei festiva, ca la o mare sarbatoare. Plasati intr-un timp necalendaristic (adevarata varsta de aur),humulestenii nu cunosc nici ierarhia sociala, nici conventiile oficiale, traind “ca in vremurile prehomerice. Asemeni uriasilor (despre […]
Particularitati ale realizarii fabulosului in povestile lui Ion Creanga
in povestile lui Creanga, fabulosul prezinta mai multe particularitati: a) Este tratat in mod realist, povestile caracterizandu-se prin “originala alaturare a miraculosului cu cea mai specifica realitate” (Calinescu). Asa se, face ca Dumnezeu si Sfantul Petre pomenesc despre o “chelfaneala” pe care ultimul o mancase de la un betiv (ca si cand pazitorul Raiului ar […]
Relatia dintre caracterul memorialistic si structura compozitionala a lucrarii Amintiri din copilarie de Ion Creanga
Caracterul memorialistic determina o anume structura compozitionala a acestei opere, in care cea mai trainica realitate sufleteasca este nostalgia dupa satul natal. a) “Amintiri din copilarie” este alcatuita din patru parti, dintre care, primele trei au fost publicate in revista “Convorbiri literare” in timpul vietii autorului, iar ultima in volum, postum (1892). Pomenit in fragmentul […]
Patru particularitati ale operei Amintiri din copilarie de Ion Creanga
Cea dintai particularitate a lucrarii “Amintiri din copilarie” o constituie caracterul ei rapsodic: asemenea vechilor rapsozi pribegi (care recitau fragmente din marile eporjei), Ion Creanga ne-a lasat o “zicere” sublima (data fiind oralitatea operei), in care sunt cuprinse traditiile, viata si limba unei comuinitati ancestrale, “cu un subtil parfum arhaic. In “Amintiri …” derularea intamplarilor, […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – prima parte
Activitatea literara a lui Delavrancea se desfasoara in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea si primele doua decenii ale secolului al XX-lea. A debutat cu volumul de nuvele Sultanica in 1885. I-au urmat alte volume de nuvele Trubadurul (1887), Parazitii (1893), Intre vis si viata (1893), Hagi Tudose – Tipuri si moravuri (1903). Din 1909 […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a doua
In actul al III-lea ni se arata de ce conspiratorii se opuneau vointei lui Stefan: “Boier, razes, taran supus, era totuna in fata lui…” spune stolnicul Dragan. Din tarani supusi Stefan facea razesi iar din razesi boieri. Acest lucru nu convenea boierilor de sange care doreau sa aseze pe tronul tarii pe Stefanita nepotul lui […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Stefan exprima dramatic lupta care se da intre sufletul sau tanar si corpul batran: “Am imbatranit… O! indoiala! Si as putea sa scap. Dar sufletul nu vrea si trupul nu mai poate… (Trage sabia pe jumatate) Nu.., ma mai asculta… Degeaba o port. (Se reazama pe Moghila). Si poate sa dau ochi cu Al de […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a patra
Mai pot fi mentionati clucerul Moghila si fiul sau Tugulea si cel mult doctorii lui Stefan, iatlianul Ieronimo da Cesena Wingensporn si Smil. Rostul mai multor personaje este sa arate maretia lui Stefan. Paharnicul Ulea insusi numeste pe Stefan “soiman” sau “vultur”. Petru Rares ii spune “zmeu”, ceilalti “slaavitul”, “sfantul”, “imparatul”. Delavrancea a intampinat fara […]