Viziunea asupra existentei traditionale a muntenilor din romanul Baltagul

Nucleul epic al romanului il constituie inceputul capitolului al X-lea – episod in care autorul face un excelent portret de grup al oamenilor de la munte. Traitori intr-un spatiu hieratic si pur, in care fiecare brad reprezinta emblematic viata si moartea, muntenii isi iubesc, mai presus de orice “datinile lor de la inceputul lumii”. Tema […]

Read More

Substratul mitic al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu

In “Baltagul”, din tesatura aparent simpla a faptelor, se releva un substrat mitic de mare profunzime: 1. Mitul mioritic (acceptat de unii, contestat de altii) se concretizeaza in faptul ca romanul continua actiunea baladei. In spatele naratiunii sta ideea destinului uman; autorul ridica o intamplare la rang de universalia, caci moartea este “a lumii mireasa”, […]

Read More

Referat despre deznodamantul romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu

Deznodamantul romanului este o consecinta a momentului culminant (descoperirea osemintelor lui Nechifor, intr-o rapa) si cuprinde scena praznicului, prelungita prin recunoasterea adevarului de catre cei doi ucigasi (Calistrat Bogza si Ilie Cutui). Dupa ce Vitoria s-a despartit, la cimitir, de sotul ei (pe care n-avea “sa-l mai vada pana la invierea cea din veac”), are […]

Read More

Particularitatile prozei istorice sadoveniene – viziunea scriitorului asupra istoriei

Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric in literatura romana. Prima lucrare inspirata din istorie este “Soimir (1904), descriind incercarea fratilor Potcoava de a-l pedepsi pe tradatorul lui Ioan Voda cel Cumplit. “Vremuri de bejenie” (1907) evoca o calatorie printr-o Moldova pustiita de navalirile tataresti, vazuta prin ochii unui bastinas intors din Polonia. “Neamul Soimarestilor” caracterizat […]

Read More

Caracterul epopeic al trilogiei Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu

a) Trilogia epica “Fratii Jderi” este alcatuita din trei volume: “Ucenicia lui Ionut (1935), “Izvorul Alb” (1936) si “Oamenii Mariei Sale” (1942). Epoca evocata de autor corespunde anilor de glorie (1469 -l475) din domnia lui Stefan cel Mare, cu prezentarea vietii de la ” curtea domneasca, a luptelor cu tatarii (de la Lipnic) si cu […]

Read More

Referat despre prezenta lui Stefan cel Mare in trilogia Fratii Jderi

Chiar daca numele lui Stefan cel Mare nu apare in. titlu, prezenta lui se simte in fiecare pagina a romanului, devenind coplesitoare. inca de la inceput, la hramul manastirii Neamt, imaginea voievodului tinde spre sacru: In 1469, “Voda Stefan calcand atunci in al patruzecelea an al varstei, avea obrazul ars proaspat de vantul de primavara. […]

Read More

Romanul Ion in contextul operei lui Liviu Rebreanu

Incadrata cronologic in perioada interbelica, proza lui Liviu Rebreanu (1885-l944) se Constituie din acumulari succesive in timp, incepand cu nuvelele (ale caror teme au fost dezvoltate, de multe ori, in romane) si pana la marile sale creatii romanesti: “Ion” (1920), “Padurea spanzuratilor” (1922) si “Rascoala” (1932). In afara celor trei capodopere, Rebreanu a mai scris […]

Read More

Elemente naturaliste existente in constructia personajului Stavrache din nuvela In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale

Naturalismul a fost un curent literar aparut in Franta, la finele secolului trecut si extins apoi in multe tari din Europa si America. Principalul reprezentant si teoretician al naturalismului a fost scriitorul francez Emile Zola. Adeptii acestui curent separa “felia de viata” din complexitatea realului, acordand atentie factorului eredjtar, aspectelor'biologice si fiziologice (de care este […]

Read More

Comentariul operei Moara cu noroc de Ioan Slavici

lom Slavici (1848-l925) a fost unul dintre marii clasici (alaturi de Emineseu, Creanga si Caragiale), precursor al luj Liviu Rebreanu – in evocarea satului transilvanean – si intemeietor al nuvelei realist -psihologice in literatura romana. Fiu al unui pamant incarcat de istorie, de traditii si de legende, Slavici infatiseaza, in nuvelele sale (“Moara cu noroc”, […]

Read More