Daca Tipatescu si Zoe isi risipesc energia in a se acuza unul pe altul de nesabuinta si egoism, singurul care detine mijlocul eficient de a neutraliza amenintarea lui Catavencu este Trahanache. El este mai abil decat tanarul avocat care, din graba de a parveni, comisese destule imprudente. Toate personajele din O scrisoare pierduta au complexul […]
Category: Referate
Referate
532.Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a zecea
In aceasta consta originalitatea comicului de situatie in O scrisoare pierduta: daca in primele trei acte unitatea de timp, spatiu si actiune este riguros mentinuta in ultimul act, prin biografia noului personaj, autorul introduce un clin al desfasurarii evenimentiale care leaga lumea bonom-ridicola cu habitudini patriarhale a oraselului de provincie de o alta descarnata si […]
Comentariul operei Despot Voda de Vasile Alecsandri – partea a 4-a
Personajul lui Alecsandri este, prin structura, fundamental diferit de eroii clasici. in tragedie, personajele sunt caractere puternice, unitare, exterminarea lor fizica nu le anuleaza maretia ci le consacra triumful in plan moral, tragicul fiind o glorificare a conditiei umane. Despot in schimb este un “ambitios”, cum il caracterizeaza autorul. Eroismul sau este unul abstract fara […]
Comentariul operei Trandafirii rosii de Barsan Zaharia – partea intai
Zaharia Barsan (1878-1048) a fost un dramaturg-intemeietor, un sensibil poet si memorialist, un stralucit actor, primul director al Teatrului National din Cluj si director-onorific pe viata al aceluiasi lacas de cultura. Teatrului i-a dedicat piesele Trandafirii rosii (“poemul jertfei pe altarul artei” cum a denumit-o unul din exegeti). Se face ziua -un miscator episod din […]
Comentariul operei Trandafirii rosii de Barsan Zaharia – partea a doua
Este o iubire sublima, a unui harazit sa se sacrifice pentru semenii sai, care nu-si asuma merite ci numai indatoriri supreme. Tot el isi risca viata pentru a infrange dusmanul cotropitor al tarii sale, si o face simplu, modest pe de-antregul, schimband pana si gandul cu palosul: Imparatul: Tu?… Ai fast in luptai… Zefir: Stapane… […]
Comentariul operei Trandafirii rosii de Barsan Zaharia – partea a treia
Liana nu-l intelege, nu-i descopera taina jertfei sale, astfel ca-si indreapta dragostea, ca si in “Luceafarul”, catre frumosul Val-voievod, care stie atat de bine sa-si etaleze meritele. De fapt infumuratul mire nu scapa prilejul de a-l ironiza pe Zefir “Eu n-avui vreme-n viata… o floare… sa stiu ce-i… Acestea-s lucruri bune mai mult pentru femei… […]
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea intai
Poet filozof de exceptie, eseist istoric literar si filosof al culturii de reputatie universala, Lucian Blaga (1895-1961) s-a ilustrat precumpanitor si in teatru, prin valori de unicat: poemul Pustnicul (1921), Zamolxe ( 1921), Tulburarea apelor (1923), pantomima inviere si jocul dramatic Fapta (1925), drama Mesterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930), Avram Iancu (1934), Arca lui […]
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea a doua
Simplitatea organica si farmecul autentic al Mirei, echilibrul ei sufletesc sunt singurele balsamuri posibile pentru ranile Mesterului. Sufletul Mirei este oaza de liniste atat de necesara, este oglinda unui lac netulburat de vant. Momentele in care Manole gaseste, alaturi cu fiinta iubita limanul de liniste vremelnica sunt o anticipare a raspunsului pe care-l cauta eroul. […]
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea a treia
Momentul culminant, de maxima tensiune, este acela in care se pravaleste, cu un urias ciocan, asupra zidului, incercand sa-si elibereze victima “Nu mai vreau nimic, nu mai vreau nimic. Pe ea din piatra o vreau!”. Acel splendid motiv folcloric (“Manole. Manole, mestere Manole, zidul rau ma strange…”), glasul Mirei din piatra, rasuna ca un clopot […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea intai
Opera dramatica a lui Caragiale nu este vasta: O noapte furtunoasa sau Numarul 9 (1879), apoi doua farse modeste, jucate prin 1883-1884: O soacra (Soacra-mea Fifina) si Hatmanul Baltag, ultima scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi, urmate de O scrisoare pierduta (1884) si D'ale carnavalului (1885). Despre geneza pieselor se stie putin, dar este cert […]