in ultima zi a anului 1889, cand omul Ion Creanga (n. 1839) se intorcea in pamantul de huma, scriitorul isi insemnase, trecerea prin veac, printr-o opera unica si geniala care-i va indreptati supranumele de “Homer al nostru” (dat de Ibraileanu). Desi redusa ca numar de pagini, aceasta opera cristalizeaza existenta, credintele, datinile, morala si filosofia […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei O scrisoare pierduta varianta II de I.L.Caragiale – a doua parte
Personajele se exprima cel mai adesea, prin tautologii caraghioase sau formulari absurde: “Tatito – pare a-i fi spus lui Trahanache fiul sau “de la facultate” – unde nu e moral, acolo e coruptie, si o societate fara printipuri, va sa zica nu le are”; iar Catavencu: “Istoria ne invata anume ca un popor care nu […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta varianta II de I.L.Caragiale – a treia parte
Examinand universul operei lui Caragiale, nu putem decat sa fim de acord cu felul in care, de pilda Calinescu o descrie pe eroina comediei: “Zoitica este distinsa la limita, tematoare de reputatia ei. N-avem nici un indiciu ca ar fi ignoranta nici unul ca ar fi vulgara, ori lipsita de sentiment. Caragiale a intuit ca […]
Referatul operei Omul cu martoaga de Ciprian Gheorghe – prima parte
Buzoian de origine, actor debutant la Craiova (in “Razvan si Vidra”) intrepret stralucit si veritabil sef de scoala dramatica, G. CIPRIAN (Gheorghe Constantin- Constantinescu, 1883-1968) s-a ilustrat edificator si in proza (romanul Sot ori far'da), memorialistica (Cutia cu maimute, Mascarici si mazgalici) si, mai ales, in teatru (Omul cu martoaga Capul de ratoi Un lup […]
Referatul operei Omul cu martoaga de Ciprian Gheorghe – partea a doua
Indrazneala lui Chirica de a se impotrivi destinului si, implicit, opiniei publice starneste reactii-limita intreg orasul il blameaza, proprietarul il arunca in strada copiii sunt izgoniti din scoala trecatorii il huiduiesc, sotia il paraseste. Ca si biblicul Iov, sufletistul Chirica parcurge cu stoicism grele incercari de viata izolandu-se intr-un adevarat exil social, alaturi de credinciosul […]
Referatul operei Omul cu martoaga de Ciprian Gheorghe – partea a treia
Impresia de sacralizare pe care o degaja piesa, pana la un anumit punct, este redimensionata la scara adevarurilor Chirica este omul care vede ceea ce nu pot vedea ceilalti, pentru ca “vede” prin sufletul si constiinta sa Prietenul si rezoneurul sau, Varlam, confirma acest simbol: “El e plamadit dupa alta reteta, are oasele fara maduva, […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – prima parte
Drama Vlaicu-Voda a fost prezentata pe scena Teatrului National din Bucuresti in seara zilei de 12 februarie 1902, cand autorul ei implinea 40 de ani de viata. In evolutia dramei istorice traditionale, inaugurata de Bogdan Petriceicu-Hasdeu, prin “Razvan si Vidra” si de Vasile Alecsandri, prin “Despot-Voda”, piesa lui Al. Davila, o drama romantica de tip […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – partea a doua
Obligat sa recurga la tactica supunerii aparente fata de doamna Clara, pentru a castiga timpul necesar atingerii obiectivelor sale: salvarea sorei si cumnatului, inchegarea aliantelor cu tarile ortodoxe din sud in vederea scuturarii jugului strain, Vlaicu acorda mana liberii, depline puteri doamnei Clara in conducerea tarii. Ea dispune arestrea sau inlaturarea de pe scena politica […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – partea a treia
Daca in ceea ce priveste reconstituirea trecutului Nicolae Iorga si altii i-au adus reprosuri lui Al. Davila, meritul piesei rezida in reflectarea culorii epocii – in evocarea istorica – si in modul in care evolueaza pe scena personajele si mai ales cei doi protagonisti, Vlaicu-Voda si doamna Clara. Vlaicu-Voda eroul central al dramei, este tipul […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – partea a patra
Bun diplomat, incheaga aliante cu tarile ortodoxe din sudul Dunarii, pe care le consolideaza prin legaturi de sange, casatorind-o pe Cristina cu Strasimir, craiul Vidinului, si hotarand unirea Ancai cu Simon Staret, kralul Serbiei, pentru a putea stavili pretentiile teritoriale ale lui Ludovic si expansiunea catolicismului si pentru a recastiga astfel independenta tarii. Din ratiuni […]