Daca, asa cum am observat adesea (ideea ii apartine chiar autorului si se pare ca i-ar fi fost sugerata de interpretarea actorului Iancu Brezianu), cetateanul turmentat este exponentul electoratului naiv, functia sa dramatica, dincolo de comicul de aparitie vesnic ametit articuland cu greu cuvintele, se sprijina pe un enorm paradox de situatie: desi cunoaste de […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a XIII-a
Personajele isi disimuleaza adevaratele intentii, iar comica este numai masca, aparenta lor publica Succesul unui Catavencu, Farfuridi si chiar Trahanache depinde de propaganda pe care si-o fac. Ei se prezinta in societate ca factori dinamici si nu au nevoie de spectacolul demagogic pentru a parveni sau pentru a-si mentine pozitia Figuri centrale ale vietii mondene […]
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea intai
Poet filozof de exceptie, eseist istoric literar si filosof al culturii de reputatie universala, Lucian Blaga (1895-1961) s-a ilustrat precumpanitor si in teatru, prin valori de unicat: poemul Pustnicul (1921), Zamolxe ( 1921), Tulburarea apelor (1923), pantomima inviere si jocul dramatic Fapta (1925), drama Mesterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930), Avram Iancu (1934), Arca lui […]
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea a doua
Simplitatea organica si farmecul autentic al Mirei, echilibrul ei sufletesc sunt singurele balsamuri posibile pentru ranile Mesterului. Sufletul Mirei este oaza de liniste atat de necesara, este oglinda unui lac netulburat de vant. Momentele in care Manole gaseste, alaturi cu fiinta iubita limanul de liniste vremelnica sunt o anticipare a raspunsului pe care-l cauta eroul. […]
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea a treia
Momentul culminant, de maxima tensiune, este acela in care se pravaleste, cu un urias ciocan, asupra zidului, incercand sa-si elibereze victima “Nu mai vreau nimic, nu mai vreau nimic. Pe ea din piatra o vreau!”. Acel splendid motiv folcloric (“Manole. Manole, mestere Manole, zidul rau ma strange…”), glasul Mirei din piatra, rasuna ca un clopot […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea intai
Opera dramatica a lui Caragiale nu este vasta: O noapte furtunoasa sau Numarul 9 (1879), apoi doua farse modeste, jucate prin 1883-1884: O soacra (Soacra-mea Fifina) si Hatmanul Baltag, ultima scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi, urmate de O scrisoare pierduta (1884) si D'ale carnavalului (1885). Despre geneza pieselor se stie putin, dar este cert […]
Comentariul operei Chirita in provintie scrisa de Vasile Alecsandri – partea a treia
Chirita il rasfata pe Gulita (un Goe ajuns la varsta pubertatii), iertandu-i toate ispravile, dar e dura cu taranii pagubiti de odrasla ei. Ea ii intampina cu vorbe aspre. “Chirita: Auza-i … Auza-i, toparlanii ! Ei, apoi sa nu-i ei-ei la masurat cu prajina de, falce? … Afara, mojicilor, ca va stiu eu de mult […]
Comentariul operei Despot Voda de Vasile Alecsandri – partea a doua
In piesa lui Alecsandri, Despot este un utopist sublim care se confrunta cu o transcedenta. Scriitorul nu-si propune sa ilustreze un moment istoric sau sa glorifice un erou national, ci cauta sensul si tensiunile unei desfasurari dramatice. De aici, libertatea pe care si-o ia in documentare. De altfel, chiar cronicarii (Alecsandri ar fi putut sa-i […]
Comentariul operei Despot Voda de Vasile Alecsandri partea a treia
Dinamica scenariului este data de tensiunile dintre personaje, elanurile melodramatice ale personajului (eros declarativ, extravertit, travestiri si simulacre) care le provoaca si intretin. Actiunea propriu-zisa – uzurparea tronului lui Lapusneanu cu ajutorul mercenarilor polonezi – se petrece in afara scenei si este relatata de razesi, la inceputul actului al IV-lea. Alt raisonneur, Sommer, lauda infiintarea […]
Comentariul operei Despot Voda de Vasile Alecsandri – partea a 4-a
Personajul lui Alecsandri este, prin structura, fundamental diferit de eroii clasici. in tragedie, personajele sunt caractere puternice, unitare, exterminarea lor fizica nu le anuleaza maretia ci le consacra triumful in plan moral, tragicul fiind o glorificare a conditiei umane. Despot in schimb este un “ambitios”, cum il caracterizeaza autorul. Eroismul sau este unul abstract fara […]