Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis – a treia parte

Confesiunea lirica a copilului sugereaza starile ciudate psihice prin care trece, senzatia de instrainare intr-o lume devenita “straina si grea”. Simetria imaginilor, selectarea si reliefarea pregnanta a detaliului expresiv, prezenta verbelor si a substantivelor au rostul de a motiva sacrilegiul ce se pregateste. Personificarea “brazii ma zgarie”, epitetul dublu: brazii “rai si uscati”, hiperbola “Fierbe […]

Read More

Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis – a patra parte

Tatal simbolizeaza varsta maturitatii, copilul etapa inocentei; cel dintai determina si limiteaza prin influenta sa comportamentul celui de-al doilea obligandu-l sa participe la ceea ce fiul considera a fi un sacrilegiu. Poezia devine balada iar tensiunea dramatica se adanceste in urmatorul moment al discursului poetic. Confesiunea lirica staruie in accente de mit si legenda “Ca […]

Read More

Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis- a cincia parte

Plansul final, zguduitor prin sobrietatea emotiva “Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea.. Tu, iarta-ma fecioara – tu, caprioara mea'” motivarea explici t afirmata “…legea ni-i desarta si straina Cand viata-n noi cu greu se mai anina Iar datina si mila sunt desarte, Cand soru-mea-i flamanda bolnava si pe moarte”, subliniaza intrarea copilului […]

Read More

Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte

Nu vom intalni aici nici lamentatiile neoanacreonticilor autohtoni, nici incercarile fragmentare ale poetilor pasoptisti de a izola farmecul de eternul inefabil feminin. In laboratorul poetic eminescian, in acest caz, in primele variante, persista farmecul feminin (E-atata farmec); suferinta (“atata suferinta”) cum si verbele “a vorbi”, “a tacea”, cu cele doua locutiuni celebre “Nu stiu cum” […]

Read More

Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu- a treia parte

Ipostaza de rob al iubirii este intalnita tot la neoanacreontici (Vacarestii, Conachi), dar ca simplu artificiu poetic. Ea nu este straina nici eroticii romantice (1830-1860). in poezia De-or trece anii aceasta ipostaza este grava, perpetua raportata la conceptul de timp. Jalea, “tonul ascezei” – in opinia lui G. Calinescu – poate sugera aici nu “nepasarea” […]

Read More

Comentariul poeziei Oltul scrisa de Octavian Goga- prima parte

Octavian Goga (1881-1938), unul dintre cei mai de seama poeti nationali, deschide discret calea poeziei moderne, inaugurata de Al. Macedonski (poetul “Noptilor” si al “Rondelurilor”). Continuator al bunei poezii romanesti (a trecut cu usurinta peste inceputunle intimiste, cu multe sonoritati imprumutate din Eminescu si Cosbuc), el a devenit rapsodul “celor fara nume” si “al patimirii […]

Read More

Comentariul poeziei Oltul scrisa de Octavian Goga- a doua parte

“Oltul” – publicata initial in revista “Luceafarul” (1904) si apoi in volum – este una dintre cele mai frumoase poezi patriotice din literatura romana Punctul de plecare in scrierea acestei capodopere trebuie sai fi constituit o doina populara din zona Fagarasului, dar si creatia culta (“Umbra lui Mircea La Cozia” de Gr. Alexandrescu; “Peregrinul transilvan” […]

Read More