Nicolae Labis s-a nascut la 2 decembrie 1935 la Malini, judetul Suceava, sat aflat la confluenta lumii lui Creanga cu umanitatea pastratoare a vechilor traditii din “Baltagul” sadovenian. Copil minune al poeziei, ca si Rimbaud, Labis este o voce lirica de o puritate si de o gravitate extraordinara. Neindoielnic, nu tot ce a scris este […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis – a doua parte
Momentul va fi evocat de Geo Bogza, prieten cu tatal poetului: “Strabatand in marea feerie a toamnei, alaturi de tatal poetului, locurile prin care Nicolae Labis copilarise, il auzii spunandu-mi, in timp ce arata, dincolo de apa salbatica a Suhei, o culme de munte: Acolo am impuscat caprioara! Era in vara lui 1945; abia ma […]
Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis – a treia parte
Confesiunea lirica a copilului sugereaza starile ciudate psihice prin care trece, senzatia de instrainare intr-o lume devenita “straina si grea”. Simetria imaginilor, selectarea si reliefarea pregnanta a detaliului expresiv, prezenta verbelor si a substantivelor au rostul de a motiva sacrilegiul ce se pregateste. Personificarea “brazii ma zgarie”, epitetul dublu: brazii “rai si uscati”, hiperbola “Fierbe […]
Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis – a patra parte
Tatal simbolizeaza varsta maturitatii, copilul etapa inocentei; cel dintai determina si limiteaza prin influenta sa comportamentul celui de-al doilea obligandu-l sa participe la ceea ce fiul considera a fi un sacrilegiu. Poezia devine balada iar tensiunea dramatica se adanceste in urmatorul moment al discursului poetic. Confesiunea lirica staruie in accente de mit si legenda “Ca […]
Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis- a cincia parte
Plansul final, zguduitor prin sobrietatea emotiva “Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea.. Tu, iarta-ma fecioara – tu, caprioara mea'” motivarea explici t afirmata “…legea ni-i desarta si straina Cand viata-n noi cu greu se mai anina Iar datina si mila sunt desarte, Cand soru-mea-i flamanda bolnava si pe moarte”, subliniaza intrarea copilului […]
Comentariul poeziei Noaptea de decemvrie scrisa de Alexandru Macedonski – prima parte
Neapreciat de contemporani la justa lui valoare, Macedonski a devenit in posteritate, un mit daca nu la fel de mare precum cel al poetului nostru nepereche, in orice caz, o replica viabila la creatorul Luceafarului, atat de necesara si de binevenita pentru policromia si diversitatea unei literaturi. In cazul lui Macedonski, critica romaneasca a inregistrat […]
Comentariul poeziei Rugaciune scrisa de Mihai Eminescu
Titlul e identic cu al poeziei lui O. Goga, care este insa o profesiune de credinta. Poezia lui Eminescu este una religioasa. O sugereaza cuvinte cu continut semantic, precum: craiasa maica preacurata si pururea fecioara Maria, caracteristice limbajului bisericesc. Cel putin aceste ultime sintagme se repeta in finalul celor doua strofe. Exista insa versuri realizate […]
Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Publicata in “Editia Maiorescu”, in decembrie 1883, poezia De-or trece anii apartine perioadei 1881-1883. Perpessicius, eminescologul rabduriu, aplecat peste manuscrisele poetului ii va sistematiza variantele, materiale utile exegezelor viitoare: Ms, Al, A2; Bl, B2; CI, C2. (v. Eminescu, Opere Editie critica ingrijita de Perpessicius, Fundatia Regele Minai, I,1944, p. 183 -185). Privita sumar, de catre […]
Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Nu vom intalni aici nici lamentatiile neoanacreonticilor autohtoni, nici incercarile fragmentare ale poetilor pasoptisti de a izola farmecul de eternul inefabil feminin. In laboratorul poetic eminescian, in acest caz, in primele variante, persista farmecul feminin (E-atata farmec); suferinta (“atata suferinta”) cum si verbele “a vorbi”, “a tacea”, cu cele doua locutiuni celebre “Nu stiu cum” […]
Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu- a treia parte
Ipostaza de rob al iubirii este intalnita tot la neoanacreontici (Vacarestii, Conachi), dar ca simplu artificiu poetic. Ea nu este straina nici eroticii romantice (1830-1860). in poezia De-or trece anii aceasta ipostaza este grava, perpetua raportata la conceptul de timp. Jalea, “tonul ascezei” – in opinia lui G. Calinescu – poate sugera aici nu “nepasarea” […]