Tatal simbolizeaza varsta maturitatii, copilul etapa inocentei; cel dintai determina si limiteaza prin influenta sa comportamentul celui de-al doilea obligandu-l sa participe la ceea ce fiul considera a fi un sacrilegiu. Poezia devine balada iar tensiunea dramatica se adanceste in urmatorul moment al discursului poetic. Confesiunea lirica staruie in accente de mit si legenda “Ca […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Moartea caprioarei scrisa de Nicolae Labis- a cincia parte
Plansul final, zguduitor prin sobrietatea emotiva “Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea.. Tu, iarta-ma fecioara – tu, caprioara mea'” motivarea explici t afirmata “…legea ni-i desarta si straina Cand viata-n noi cu greu se mai anina Iar datina si mila sunt desarte, Cand soru-mea-i flamanda bolnava si pe moarte”, subliniaza intrarea copilului […]
Comentariul poeziei Noaptea de decemvrie scrisa de Alexandru Macedonski – prima parte
Neapreciat de contemporani la justa lui valoare, Macedonski a devenit in posteritate, un mit daca nu la fel de mare precum cel al poetului nostru nepereche, in orice caz, o replica viabila la creatorul Luceafarului, atat de necesara si de binevenita pentru policromia si diversitatea unei literaturi. In cazul lui Macedonski, critica romaneasca a inregistrat […]
Comentariul poeziei Noaptea de decemvrie scrisa de Alexandru Macedonski- a doua parte
Noaptea de decemvrie, scrisa in 1901 si publicata in volumul Flori sacre (1912), face parte din ciclul “Noptilor”, inspirat de Noptile lui Alfred de Musse. Dar, pe cand marele romantic francez a scris numai patru “Nopti”, dedicate lunilor mai, august, octombrie si decemvrie, cea de a cincea “Noapte”, dedicata lunii iunie, ramanand neterminata Macedonski a […]
Comentariul poeziei Noaptea de decemvrie scrisa de Alexandru Macedonski – a treia parte
Insotit de un stralucit convoi, format din caravane, servitori, camile si cai, printul porneste in pelerinaj la Meka, Cetatea sfanta strabatand pustiul pe drumul cel drept, luand toate adversitatile in piept. Odata cu printul, pleaca si un cersetor, Pocitan-ben-Pehlivan, care merge pe cai ocolite si umbroase, indreptandu-se spre aceeasi tinta. Printul moare inainte de a […]
Comentariul poeziei Noaptea de decemvrie scrisa de Alexandru Macedonski – a patra parte
Ultima si cea mai insemnat parte a poemului contine descrierea visului propriu-zis. Asa cum geniul eminescian se proiecteaza in luceafar, in visul fetei de imparat, Macedonski se imagineaza Emir, in visul poetului, care se consuma intr-un decor fastuos si intr-o atmosfera fabuloasa de O mie si una de nopti. Imaginatia onirica se desfasoara in voie, […]
Comentariul poeziei Oltul scrisa de Octavian Goga- a treia parte
Este evidenta chemarea energica la lupta a intregului popor pentru a-si redobandi libertatea chiar cu pretul jertfei de sine, pentru salvarea fiintei nationale. (Ideea este intarita de frecventa verbelor la conjunctiv, cu valoare de imperativ: sa razbuni sa versi, sa scurmi, sa-ti aduni.) Lexicul se integreaza in compunerea prozodica a sintagmelor poetice intens afective. Coloratura […]
Comentariul poeziei Mai am un singur dor scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Eminescu si-a transcris poemul, in prima sesiune, pe fila a IV-a a manuscrisului inregistrat cu numarul 2279, intr-o redactare concentrata aspirand, desigiur, la desavarsirea lui. “Dar daca “Mai am un singur dor” reprezinta floarea din urma a atator seve distilate … – afirma Perpessicius – atunci prezentarea ei s-ar putea face si precedand-o de toate […]
Comentariul poeziei Mai am un singur dor scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
In legatura cu acest aspect, Tudor Vianu preciza ca “in timp ce la Vigny, moartea este dorita de omul superior, coplesit de marile osteneli ale unor vieti mesianice, la Eminescu este vorba de tristetea istovitoare a unui contemplativ”. Tema poemului eminescian implica melancolia unui destin particular pe care o asociaza cu motivul folcloric al stingerii […]
Comentariul poeziei Mai am un singur dor scrisa de Mihai Eminescu- a patra parte
Stapanit de acea pregnanta nevoie a desavarsirii in arta cuvantului, dupa o neintrerupta migala de ani in sir privind natura aplicatiilor si vastitatea lor cat si dupa o continua intervertire a stihurilor ceruta de acel proces interior al marii poezii, ca si nevoia de armonie muzicala asociind gandul metafizic cu sentimentul naturii, Eminescu ajunge prin […]