Titlul e identic cu al poeziei lui O. Goga, care este insa o profesiune de credinta. Poezia lui Eminescu este una religioasa. O sugereaza cuvinte cu continut semantic, precum: craiasa maica preacurata si pururea fecioara Maria, caracteristice limbajului bisericesc. Cel putin aceste ultime sintagme se repeta in finalul celor doua strofe. Exista insa versuri realizate […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Publicata in “Editia Maiorescu”, in decembrie 1883, poezia De-or trece anii apartine perioadei 1881-1883. Perpessicius, eminescologul rabduriu, aplecat peste manuscrisele poetului ii va sistematiza variantele, materiale utile exegezelor viitoare: Ms, Al, A2; Bl, B2; CI, C2. (v. Eminescu, Opere Editie critica ingrijita de Perpessicius, Fundatia Regele Minai, I,1944, p. 183 -185). Privita sumar, de catre […]
Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Nu vom intalni aici nici lamentatiile neoanacreonticilor autohtoni, nici incercarile fragmentare ale poetilor pasoptisti de a izola farmecul de eternul inefabil feminin. In laboratorul poetic eminescian, in acest caz, in primele variante, persista farmecul feminin (E-atata farmec); suferinta (“atata suferinta”) cum si verbele “a vorbi”, “a tacea”, cu cele doua locutiuni celebre “Nu stiu cum” […]
Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu- a treia parte
Ipostaza de rob al iubirii este intalnita tot la neoanacreontici (Vacarestii, Conachi), dar ca simplu artificiu poetic. Ea nu este straina nici eroticii romantice (1830-1860). in poezia De-or trece anii aceasta ipostaza este grava, perpetua raportata la conceptul de timp. Jalea, “tonul ascezei” – in opinia lui G. Calinescu – poate sugera aici nu “nepasarea” […]
Comentariul poeziei Oltul scrisa de Octavian Goga- prima parte
Octavian Goga (1881-1938), unul dintre cei mai de seama poeti nationali, deschide discret calea poeziei moderne, inaugurata de Al. Macedonski (poetul “Noptilor” si al “Rondelurilor”). Continuator al bunei poezii romanesti (a trecut cu usurinta peste inceputunle intimiste, cu multe sonoritati imprumutate din Eminescu si Cosbuc), el a devenit rapsodul “celor fara nume” si “al patimirii […]
Comentariul poeziei Oltul scrisa de Octavian Goga- a doua parte
“Oltul” – publicata initial in revista “Luceafarul” (1904) si apoi in volum – este una dintre cele mai frumoase poezi patriotice din literatura romana Punctul de plecare in scrierea acestei capodopere trebuie sai fi constituit o doina populara din zona Fagarasului, dar si creatia culta (“Umbra lui Mircea La Cozia” de Gr. Alexandrescu; “Peregrinul transilvan” […]
Comentariul poeziei Oltul scrisa de Octavian Goga- a treia parte
Este evidenta chemarea energica la lupta a intregului popor pentru a-si redobandi libertatea chiar cu pretul jertfei de sine, pentru salvarea fiintei nationale. (Ideea este intarita de frecventa verbelor la conjunctiv, cu valoare de imperativ: sa razbuni sa versi, sa scurmi, sa-ti aduni.) Lexicul se integreaza in compunerea prozodica a sintagmelor poetice intens afective. Coloratura […]
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
In Glossa, Eminescu s-a inspirat din Cugetarile lui Oxenstierna, diplomat suedez din secolul al XVII-lea, cancelar al regelui Suediei, Gustav II Adolf, a carui opera a fost tradusa si la noi, pe la mijlocul veacului trecut. In Curierul de iasi (1876), Eminescu reproduce un fragment din Cugetarile lui Oxenstierna, sub titlul: Comedia cea de obste, […]
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu- a patra parte
Ataraxia stoica atitudinea inteleapta in fata vietii, este recomandata de marele nostru poet, in versurile din strofa – matrice: “Nu spera si nu ai teama/ Ce e val ca valul trece/ De te-ndeamna de te cheama/ Tu ramai la toate rece”. Versuri lapidare, dispuse ca o lespede, de o sententiozitate maxima. Versul “Ce e val […]
Comentariul poeziei Mai am un singur dor scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Daca vom privi cu luare-aminte bolta instelata a literaturii romane, vom descoperi o noua “constelape” – constelatia “Triunghiului sacru”; si daca aceasta constelatie “trebuia sa poarte un nume”… “i s-a spus”…Mihai Eminescu – Nichita Stanescu – Marin Sorescu. Astfel si-a facut poporul roman transcederea in eternitate. Si cand este atat de greu sa vorbesti despre […]