Capodopera liricii eminesciene si culmea cea mai inalta a poeziei romanesti, poemul Luceafarul a aparut in Almanahul Societatii academice social-literare “Romania juna” din Viena, in aprilie 1883. Punctul de plecare al capodoperei eminesciene se afla in basmul popular. Fata in gradina de aur, cules de calatorul german Richard Kunisch – impreuna cu un alt basm: […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Mult mai mult i-a spus lui Eminescu primul basm: Fata in gradina de aur, in tesatura caruia a intrezarit o posibila alegorie despre conditia omului de geniu. Continutul basmului se reduce, in esenta la urmatoarea fabulatie: “”O prea frumoasa fata de imparat, spre a fi ferita de privirile muritorilor, este inclusa de tatal sau, intr-un […]
Comentariul poeziei Si daca… scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
In cea de a treia strofa spatiul cosmic domina si copleseste, prin simboluri: “norii desi se duc”, “iese-n luciu luna”. Aceasta imagine face loc meditatiei din finalul poemului: “E ca aminte sa-mi aduc/ De tine-ntotdeauna”. In cadrul grupului verbal se constata subordonarea prin functia tranzitiva si reflexiva a limbajului poetic. Astfel, in prima strofa verbele […]
Comentariul poeziei Peste varfuri scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Peste varfuri (cantecul Anei din poemul dramatic Bogdan-Dragos) este una dintre creatiile inspirate sub impulsul unor vibratii psihologice, determinate de avatarurile relatiilor erotice cu Veronica Micle. Poezia este o capodopera a liricii eminesciene in care peisajul se asociaza si fuzioneaza cu meditatia poetului, sugerand intelesuri profunde de natura metafizica. Desi varianta publicata in editia Maiorescu […]
Comentariul poeziei Peste varfuri scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Verbele la timpul prezent: trece, -si bate, suna sugereaza miscarea calma si ne fac partasi la actiuni a caror desfasurare potolita o simtim in preajma noastra ca o realitate vazuta si auzita. In strofa a doua (“Mai departe, mai departe/ Mai incet, tot mai incet,/ Sufietu-mi nemangaiet/Indulcind cu dor de moarte) locul termenilor concreti il […]
Comentariul poeziei Mistretul cu colti de argint scrisa de Stefan Doinas Augustin – a treia parte
Punctul culminant se impune prin sosirea unui mistret urias, real, care, apropiindu-se de printul aflat “in amurg la izvor aplecat”, cu coltii sai “ca argintul”, “il trase salbatic prin coltul roscat”. Jertfirea printului are loc intr-o atmosfera romantica, de consonanta deplina cu linistea cosmica, sub “luceferii palizi ai boltii”. Apare aici si ideea expresionista a […]
Comentariul poeziei Mistretul cu colti de argint scrisa de Stefan Doinas Augustin- a patra parte
Folosind un stil concis si de marama simplitate, autorul nu ne ofera dezlegarea tainei; obsedantul proces de cautare este inclus de stingerea idealului sau de brutala realitate a mortii? Textura alegorica a baladei este incarcata de aspecte simbolice dintre cele mai variate si pe care autorul insusi a incercat sa ni le ofere in diferite […]
Comentariul poeziei Floare albastra scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Motivul florii albastre este un motiv de larga circulatie in romantism. Acest motiv a avut un ecou atat de persistent si o raspandire atat de spectaculoasa, incat a ajuns sa se identifice, la un moment dat u intregul romantism. Motivul a aparut, pentru prima data, in romanul neterminat, Heinrich von Ofterdingen, al marelui poet si […]
Comentariul poeziei Floare albastra scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Despre valoarea si insemnatatea acestei poezii, in cuprinsul creatiei eminesciene, s-a scris in repetate randuri. Floare albastra joaca un rol de rascruce, in sensul ca sintetizeaza trasaturile liricii din prima perioada cu notele ei optimiste si exuberante, si le anticipeaza pe cele din cea de a doua perioada, marcata de pesimism si de tonuri intunecate, […]
Comentariul poeziei Floare albastra scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Partea a doua – si cea mai intinsa – a poeziei contine invitatia in codru, pe care “Floarea albastra” i-0 adreseaza poetului, o invitatie la dragoste, in cadru natural. Aceasta parte a poeziei are aspect de pastel si idila, cu ecouri discrete din Alecsandri si anticipandu-l, parca, pe Cosbuc. Natura apare, aici, in ipostaza ei […]