Prin Blaga, poezia noastra regaseste amploarea extraordinara a viziunii asupra iubirii si naturii, deschiderea spre totul cosmic si spre sensul lui metafizic, pe care le cucerise prin Eminescu. In forma mitica – Blaga simbolizeaza implinirea erotica “Dorinta imi este, in zari masura/ Si te respir prin adieri,/ Te sorb in orice bautura/ Si-n miresmate-mbratisari/ Tu, […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a doua parte
In pragul senectutii sale, Blaga a trait o splendida “vara a sangelui”, a carei experienta s-a cristalizat intr-un lirism de o puritate desavarsita, transparent si solar, de o inegalabila forta in calmul sau de element cosmic – care reprezinta cea mai inalta culme a creatiei sale. Cele mai frumoase poeme de dragoste ale lui Blaga […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a treia parte
In chemarea femeii, cuvantul dor implica nevoia de regasire a fiintei noastre intr-o alta durata Cantecul iubitei este ca al Isoldei, aspiratie de total, de vesnicie prin dragoste: 'Femeie/ ce mare porti in inima si cine esti?/ Mai canta-mi inca o data dorul tau, Sa te ascult/ si clipele sa-mi para niste muguri plini/ din […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a patra parte
Poezia indica o mutare a naturii in sufletul poetului, cu tot ceea ce in eternitate se “desfasoara” in ea “Iubito-mbogateste-ti cantaretul/ muta-mi cu mana ta in suflet lacul, si ce mai vezi, vapaia si inghetul/ dumbrava, cerbii, trestia si veacul.” Poetul accepta lumea asa cum aceasta i se daruie, prin intermediul iubitei, lumea buna si […]
Referat despre A treia teapa de Marin Sorescu -partea a treia
Domnul muntean si-a asumat sarcina de “a da cep istoriei”, de a se ingriji cu neinduplecare de tara, “dimineata, la pranz si seara” fara de istov si fara crutari. Actiunile lui sunt uneori disperate, dar totdeauna pornite din dorinta patimase de libertate si neatarnare iar sacrificiul suprem apare implinit prin ideea de permanenta in moarte, […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – prima parte
Vremelnic regizor si ctitor vremelnic de companii teatrale (“Masca”, 'Treisprezece si unu” s.a), G. M. ZAMFIRESCU (1898-1939) s-a impus precumpanitor, in scurta sa viata, ca dramaturg si romancier al mahalalei bucurestene, prin Domnisoara Nastasia, Idolul si Ion Anapoda – in teatru, Madona cu trandafiri. Maidanul cu dragoste, Bariera, Sfanta mare nerusinare, Cantecul de tinelor – […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – partea a doua
Peisajul acestei mahalale sordide este violent colorat de oameni framantati de patimi devoratoare si de aspiratii cutremuratoare. Nastasia uraste Mahalaua Veseliei, cu tot cortegiul de intamplari, umilinte si vexatiuni care i-au agresat dar n-au putut sa-i intineze fiinta ea aspira la o preschimbare a vietii sale, o data cu visata revenire in lumea ei de […]
Comentariul operei Steaua fara nume de Sebastian Mihail – prima parte
Intr-o existenta umana frematatoare dar scurta (a murit, intr-un accident, la 38 de ani), MIHAIL SEBASTIAN a dat literaturii romane o opera publicistica masiva, proze valoroase (romanele Orasul cu salcami si Accidentul; jurnalele sau pseudojurnalele Fragmente dintr-un carnet gasit, Femei, Cum am devenit huligan?, Texte, fapte, oameni; eseul polemic De doua mii de ani) si […]
Comentariul operei Steaua fara nume de Sebastian Mihail – partea a doua
Priviri spioane din dosul perdelelor, atacurile domnisoarei Cucu, reprosurile moralizatoare ale Sefului de gara nu-l pot impiedica, totusi, sa se avante, iremediabil, in fiecare noapte, in cutezatoare si emotionante calatorii ale gandului in spatii, comunicand cu stelele, inaltandu-si cugetul deasupra lumii searbede din jurul sau. In aceasta insula de puritate si gandire soseste pe neasteptate, […]
Referat despre Patima rosie de Mihail Sorbul – prima parte
Mihail Sorbul (M. Smolaski, 1886-1966) s-a inscris in zona dramaturgiei mai intai prin cateva schite dramatice (Eroii nostri, Vant de primavara, Poveste banala, Praznicul calicilor, Saracul Popa), dar s-a impus prin patru piese: poemul istoric Letopistet, urmat de comediile tragice Patima rosie, Dezertorul si Coriolan Secundus. Patima rosie a fost un succes inca de la […]