Moara cu noroc – Caracterizare Lica Samadaul

Unul dintre cele mai interesante perosnaje pe care le-a nascut proza noastra in secolul XIX este Lica Samadaul. Nu esxista pana la el o atat de convingatoare intruchipare a maleficului. Lica Samadaul nu e un parvenit de tipul lui Dinu Paturica sau Tanase Scatiu. El este omul pus in slujba raului, caruia ii apartine cu […]

Read More

Moara cu noroc – Caracterizare Ana

Personajul feminin din literatura romana dobandeste o mai mare complexitate prin aparitia Anei, eroina din nuvela. Slavici isi innobileaza personajul cu atributele tagicului. Ana este o victima. Ea ispaseste vina morala generata in interiorul lui Ghita, impreuna cu acesta. Pe de alta parte, Ana este victima cinismului lui Lica Samadaul, barbatul care o seduce si […]

Read More

Moara cu noroc – Rezumat 2

Ioan Slavici este in literatura romana de sfarsit al secolului al IXX-lea printre primii creatori de nuvela. Nuvelele sale infatiseaza procesul de saracire ce cuprinde populatia de la sat dar si din targuri in fata capitalismului. In aceste opere Ioan Slavici ilustreaza o mentalitate specifica zonei in care s-a format si anume ca “omul este […]

Read More

Moara cu noroc – Rezumat

Aparuta intr-o perioada cand proza de senzatie si traducerile faceau concurenta serioasa productiilor originale, nuvela “Moara cu noroc” ilustrata intr-un anume fel trecerea de la o specie de dimensiuni restranse la roman, ea insasi, fiind, cum spunea G. Calinescu: “o nuvela solida cu subiect de roman” (Istoria literaturii ramane). Scrierea s-a impus de la prima […]

Read More

Baltagul – Caracterizare Nechifor Lipan

Si in caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintii: (“Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, pana la genunchi si era incaltat cu botfori”), dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la vorba”). Este “vrednic roman”, cinstit prietenos amator […]

Read More

Baltagul – Caracterizare Gheorghita

In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei. Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, coordonat de mama cu tenacitate. Mai intai educatia sa a insemnat consonoanta cu ritmurile […]

Read More

Hanul Ancutei – Caracterizare Comisul Ionita

Este cel de al treilea personaj liant al naratiunilor cuprinse in volum, cu sprijinul caruia instanta auctoriala isi organizeaza demersul epic. Fata de mos Leunte zodierul, comisul Ionita, razasul de la Draganesti, domina fata “lumeasca” a acestei “Halima” sadoveniene. Este personajul omniprezent, primus inter pares, acceptat maestru de ceremonii de catre toti convivii, care i […]

Read More

Baltagul – Caracterizare Vitoria Lipan

Vitoria inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, descifreaza pshiologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hatarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita; poseda si atributele eroului homeric. Portretul Vitoriei Lipan la inceput este static, obrazul ei […]

Read More

Miorita – Caracterizarea baciului modovean

Pe langa minunata alegorie a mortii, o alta dovada a frumusetii baladei “Miorita” este si realizarea portretului baciului moldovean. El accentueaza caracterul liric al baladei si o apropie de basm prin insusirile fizice si morale pe care le evidentiaza. Ciobanul moldovean este unul dintre cei trei ciobani, tovarasi in-trale pastoriei, dar care, spre deosebire de […]

Read More

Praslea cel voinic – Caracterizarea personajului principal

Praslea, personajul principal real pozitiv, simbolizeaza binele. El are istetimea, modestia, si inteligenta omului din popor. Modest el cere tatalui sau sa-l lase sa-si incerce norocul in capturarea hotilo, fara sa afirme ca ii va prinde. Intelept si cu simt practic, atunci cand pandeste hotul merelor, se aseaza intre tepuse ca sa nu-l biruie somnul […]

Read More