Enigma Otiliei – tipologia personajelor

Alaturi de tematica si de constructie balzacianismul se reflecta in romanul lui G. Calinescu prin tipologia clasicista si arta portretului. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii : mos Costache-avarul, iubitor de copii, Aglae-“baba absoluta”, Aurica-fata batrana, Simion-dementul senil, Titi-debil mintal, infantil si apatic , Stanica Ratiu-arivistul, Otilia-cocheta, Felix-ambitiosul, Pascalopol-aristocratul rafinat. Tot din clasicism […]

Read More

Enigma Otiliei – problematica romanului

Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite, care sugereaza universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii si Otilia Marculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate. Aici patrund Felix Sima verisorii si Leunida Pascalopol. A doua famili vecina si inrudita care aspira la […]

Read More

Enigma Otiliei – continutul romanului

Expozitiunea actioneaza ca o matrice pentru intregul roman : se prezinta principalele personaje, se sugereaza conflictul si se traseaza principalele planuri epice. Aspectul veridic se obtine prin detaliile topografice, descrierea strazii in maniera realista, finetea observtiei si notarea detaliului semnificativ. Caractersticile arhitectonice ale strazii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de “ochiul unui […]

Read More

Poezia Revedere – prezentare

Poezia “Revedere” a fost publicata in revista “Convorbiri literare” la 1 octombrie 1879, dar a fost scrisa cu cativa ani inainte. Poezia are ca izvoare folclorice mai multe doine populare, unele fiind cuprinse in culegerea de poezii populare a lui Eminecu, avand ca motiv esential scurgerea ireversibila a timpului(“Ia-mi gandesc codrut de tine/Ca nu batranesti […]

Read More

Floare albastra – scenariul erotic

Chemarea la iubire organizeaza secventa poetica gradat, intr-un scenariu/ritual erotic cu etapele: descrierea naturii umanizate, invitatia in peisajul rustic si intim, conversatia ludic-erotica, jocul erotic, “incercarea” iubirii pe un fir de romanita (natura ca martor al iubirii), portretul fetei ca o zeitate terestra, gesturile de tandrete, sarutul, imbratisarea, intoarcerea in sat, despartirea. Trecerea de la […]

Read More

Floare albastra – compozitie

Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri, de fapt confruntarea a doua moduri de existenta si ipostaze ale cunoasterii: lumea abstractiei si a cunoasterii absolute, infinite, si lumea iubirii concrete si a cunoasterii terestre. Cele doua lumi li se asociaza doua ipostaze umane (masculin-feminin) sau portrete spirituale (geniul-faptura terestra). Ca in lirismul de […]

Read More

Floare albastra

Poemul “Floare albastra” scris in 1872 si publicat in revista “Convorbiri literare” in 1873, este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete, “un nucleu de virtualitati” menite sa anunte marile creatii ulterioare, culminand cu “Luceafarul”. Dezvoltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie, “Floare albastra” poate fi considerata o “poezie nucleu” […]

Read More

Aci sosi pe vremuri – de Ion Pillat

Traditionalismul poetic al lui Ion Pillat se exprima in acelasi timp cu modernismul poetic, aspect care ne da o idee despre dilemele esteticului si ale literaturii in perioada modernitatii noastre artistice. Poetul reia vechile teme ale traditionalismului romanesc, prezente intre altele, in pastelurile lui Alecsandri sau frecvente in poezia si proza samanatorista sau poporanista, sustinuta […]

Read More

Curentul literar – Simbolismul

Prin curent literar se intelege o miscare literara dintr-o anumita perioda social-istorica, reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare, se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara, concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. Simbolismul este un cunrent literar modernist, aparut ca o […]

Read More

Poezia – Din ceas dedus – nivelurile textului poetic

Organizarea metrica a poemului este de o mare simplitate, poetul evitand efectele muzicale si urmarind o cadenta linistita, mereu egala cu sine. Versurile sunt de 13-14 silabe, iambul fiind singura unitate metrica a poemului. Rima este incrucisata. La nivel morfologic nu se observa urmarirea unor efecte speciale. Ar fi de remarcat conversiunea adjectivului “adanc” in […]

Read More