Jocul ielelor – personajele

Serban Saru-Sinesti, ministrul justitiei, este tipul politicianului versat, dur, violent, avand orgoliul puterii. El reprezinta un tip uman opus lui Gelu Ruscanu. Sinesti este caracterizat in mod direct in didascalii, inca de la intrarea in scena : ” Sinesti, barbat aprig, bine legat, ca de patruzeci si ceva de aniOmul fumeaza si gandeste aproape nemiscat, […]

Read More

Jocul ielelor – caracterizarea lui Gelu Ruscanu

Personajele dramei sunt caracterizate mai degraba prin trairile launtrice decat prin evenimentele exterioare. Cu Gelu Ruscanu, autorul impuneun nou tip de personaj in literatura romana: intelectualul lucid, hipersensibil, orgolios, dar inadaptata, care nu accepta compromisul. Tanarul insetat de absolut “capabil de crize de constiinta, de ordin cognitiv, nu moral, in esenta” (Camil petrescu- Adddenda la […]

Read More

Jocul ielelor – subiectul dramei

Actiunea dramei se petrece in preajma izbucnirii primului razboi mondial, in mai 1914, la redactia ziarului bucurestean “Dreptatea sociala”, organ al partidului socialist. Subiectul dramei prezinta efectele campaniei de presa dusa de directorul ziarului, Gelu Ruscanu , impotriva ministrului de justitie, Serban Saru-Sinesti, caruia ii cere sa demisioneze, amenintandu-l cu publicarea unei scrisori incriminatorii. In […]

Read More

Jocul ielelor – drama de idei

Conceptul de “drama de idei” s-a nascut odata cu piesele de teatru ale scriitorului norvegian Henrik Ibsen. “O casa de papusi” (Nora) este considerata a fi prima drama de idei din literatura universala. In literatura romana, intemeietorul dramei de idei si cel mai de seama exponent este Camil Petrescu (desi el vorbeste despre drama absoluta). […]

Read More

Plumb – nivelurile textului poetic

La nivel fonetic, cuvantul “plumb” cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane “grele” ceea ce sugereaza o inchidere a spatiului. In restul poeziei predomina vocalele o, i, u , dand sentimentul golului existential, al absentei, al vidului launtric. Sonoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure : b, p, m, n, s, t . […]

Read More

Plumb – George Bacovia

Poezia simbolista “Plumb” deschide volumul cu acelasi titlu, aparut in 1916, definindu-l in totalitate. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin : folosirea simbolurilor, tehnica repetitiilor, cromatica si dramatismul trairii eului liric. Dramatismul este sugerat prin corespondenta cese stabileste intre materie si spirit. Textul nu cuprinde niciun termen explicit al angoasei, totul putand fi […]

Read More

Lacustra – Nivelurile textului poetic

La nivel formal poezia este alcatuita din patru strofe, dispuse in mod simetric. Constructia ei este circulara. Lumea imaginata ca un cerc inchis este redata prin repetitia versurilor: “De-atatea nopti aud plouand”, “Sunt singur si ma bate-un gand”, “Spre locuintele lacustre”. Simetria strofei initiale si a celei finale confera monotonia. Din punct de vedere fonetic, […]

Read More

Lacustra – de George Bacovia

Poezia bacoviana recompune un real, dupa o viziune proprie, “decadenta”. Publicata in volumul “Plumb”, aparut in 1916, poezia “Lacustra” apartine esteticii simboliste si esre semnificativa pentru universul bacovian. Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, “lacustra” reprezinta o locuinta primitiva, din paleolitic, temporara si nesigura, construita pe apa si sustinuta de patru piloni. Podul care […]

Read More

George Bacovia – Teme si elemente specifice

George Bacovia isi bazeaza opera pe arta poetica in care se descompune dimensiunea fundamentala a lirismului bazat pe simbol si sugestie, ca oricare alt poet simbolist. George Bacovia este un poet modern in adevaratul sens al cuvantului. Caracterizarile de poet simbolist, monocord, decadent, sunt juste dar restrictive. In faza de inceput a creatiei si apoi […]

Read More

Harap-Alb – particularitati ale stilului

Limbajul cuprinde : termeni si expresii populare, regioanalisme fonetice sau lexicale, eruditia paremiologica(frecventa proverbelor a zicatorilor introduse in text prin : “vroba ceea”. Citatul paremiologic are o serie de efecte artistice : da rapiditate povestirii, anuland alte explicatii, produce haz, confera perspectiva umanismului popular asupra intamplarilor. Registrele stilistice popular, oral si regional, confera originalitate limbajului, […]

Read More