Vera Calin – “Romantismul” – capitolul III

In capitolul al treilea al cartii “romantismului” a Verei Calin, istorismul este considerat drept o dimensiune principala a gandirii romantice. In romantism, vechi genuri literare se restructureaza sub impulsul unei viziuni istorice si se nasc altele noi. Granita dintre istorie si literatura este labila in romantism si interdependentele dintre acele domeniii complexe si reciproce. In […]

Read More

Vera Calin – “Romantismul” – primele doua capitole

Cartea “Romantismul” a Verei Calin se deschide cu un “Cuvant inainte” in care autoarea explica motivele care au determinat-o sa redacteze aceasta lucrare si precizeaza ca isi propune sa ofere prin acest volum dedicat romantismului, o schita de istorie comparativa a literaturii universale. Lucrarea este structurata in zece capitole. In prima parte, numita “Romantismul- Generalitati” […]

Read More

Scrisoarea I – episodul meditatiei pe tema destinului geniului

Marele poet national si universal Mihai Eminescu a scris cinci Scrisori, toate marcate de antiteza dintre real si ideal. In poemul “Scrisoarea I a avut diferite surse de inspiratie, atata scrieri filosofice, cat si lucrari indiene sau latine. Poemul “Scrisoare I” poate fi structurat in sase secvente : 1- cadrul nocturn, 2- spectacolul uman aflat […]

Read More

Scrisoarea I – episoadele 3 si 4 – comentariu

Opera “Scrisoare I”, de Mihai Eminescu aparuta la 1 ianuarie, 1881, in revista “Convorbiri literare” poate fi impartita in 6 episoade, respectiv : versurile 1 – 6 (cadrul nocturn) ; versurile 7 – 28 (spectacolul uman aflat sub semnul mortii), versurile 29 – 38 (imaginea batranului savant) ; versurile 39 – 86 (episodul cosmogonic) ; […]

Read More

Comentariul poemului “Scrisoarea I” de Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a scris cinci Scrisori – toate fiind traversate de ideea nepotrivirii dintre ideal si real. Aparut la I ianuarie 1881, in revista “Convorbiri literare”, poemul intitulat “Scrisoarea I este rezultatul unui proces de elaborare inceput cu ani inainte : Perpessicius situeaza primul grup de schite alcatuit de poet, intr-o perioda anterioara lui 1874. […]

Read More

Poezia “Vara” de George Cosbuc – pastel

Potrivit definitiei date de Dictionarul Explicativ al limbii romane, pastelul reprezinta o specie a poeziei lirice care cultiva descriptiile de natura, prin intermediul carora sunt relevate uneori starile sufletesti ale autorului. Referindu-se la pastelurile lui Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu dadea o definitie destul de larga asupra acestor specii literare. Criticul afirma ca pastelurile sunt un […]

Read More

Istoria ieroglifica- Comentariu

Istoria ieroglifica”, scrisa de Dimitrie Cantemir in anul 1705, este o istorie secreta, in sensul ca nu numai numele personajelor, contemporanii autorului, sunt ascunse sub denumiri de pasari si de patrupede, dar si faptele la care se face aluzie in text sunt redate prin alegorii. Cartea este structurata in douasprezece parti ; incepe cu imprejurarile […]

Read More

Comentariul poeziei “Din ceas, dedus” de Ion Barbu

Printre poeziile care ilustreaza “fetele” eului pot fi amintite: “Din ceas, dedus” si “Dioptrie”.In acetse texte, eului poetic ii revine responsabilitatea de a inlatura valul care acopera adevaratul chip al lumii, pe care-l eternizeaza, transsubstantiat, in vers. Dezvaluirea ar putea echivala cu o intoarcere la starea primordial a poeziei si la cea pura, sacra, a […]

Read More

Contextul istoric al aparitiei curentului de idei “Samanatorismul”

Samanatorismul este curentul de idei care domina anii 1895-1910 mai ales in domeniul social-politic, avand consecinte si in planul cultural-literar. Fara a inchega o estetica propriu-zisa, el este mai degraba o atmosfera particulara, o atitudine vizand cele trei probleme fierbinti ce agita societatea romaneasca a momentului : problema nationala, problema rurala si trecerea de la […]

Read More

Volumul “Flori de mucigai” de Tudor Arhezi

Reprezentativ, prin asumarea creatoare a “esteticii uratului”, volumul “Flori de mucigai” este publicat in 1931, la un an dupa cel de proze intitulat “Poarta neagra”. Ambele opere circumscriu aceeasi experienta-limita, privarea de libertate a fiintei umane, acelasi univers-penitenciarul. Si una, si cealalta sutn reflexe artistice ale unui fapt de viata : lunile de detentie traite […]

Read More