Debutat in plina miscare samanatorista, la sfarsitul secolului al XIX-lea, dar intr-o revista macedonskiana, Arghezi e modernist prin sinteza pe care poetica sa o realizeaza. Ea conserva unele ecouri eminesciene ( in unele “Creioane” si in erotica elegiac), influente simboliste (agate negre, Flori de mucigai), anuntand, prin anumite aspect ale creatiei sale (celebralitatea, sensibilitatea zbuciumata […]
Category: Referate
Referate
“Rugaciune” de Octavian Goga
Dand expresie credintei in puterea divin-justitiara a cuvantului poetic, Octavian Goga subliniaza, prin poezia manifest “rugaciune”, repudierea liricii intimiste si asumarea modelului poeziei cetatenesti d catre un poet al carui destin creator asumat est acela de a reprezenta viata neamului din care descinde. Prin mesianism – trasatura definitorie a intregului volum din 1905 – Goga […]
Comentariul poeziei “Rugaciune” de Octavian Goga
Apruta in septembire 1905, in “Luceafarul”-revista tinerimii romane de la Budapesta-peozia , “Rugaciune” de O. Goga va fi reprodusa, cateva luni mai tarziu, in volumul “Poezii” pe care-l deschide, ca arta poetica explicita. Discursul liric debuteaza sub semnul confesiunii unui eu lyric tensionat de suferinta, dar si de nadejde. El traieste presetimentul misiunii sale creatoare […]
Fantana dintre plopi – particularitati ale povestirii
Eroina tragica a acestei povesti este de fapt frumoasa Marga. Conditia ei umila, de tigancuzsa care se lasa folosita de grupul nomad pentru a-i jefui pe calatorii dornici de aventuri trupesti, este umanizata si metamorfozata de puterea dragostei adevarate. Aflata in situatia limita de a se supune legii nescrise a cetei primitive sau de a-l […]
Hanu Ancutei – Fantana dintre plopi – Comentariu
“Fantana dintre plopi” este a patra povstire din cele noua cuprinse in ciclul “Hanu Ancutei” al lui Mihal Sadoveanu, si are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. Naratiunea la persoana I, subiectiva (cu focalizare interna) implica doua planuri : reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (timpul narat) si […]
Caracterizarea personajelor basmului cult “Harap-Alb”
In “Harap-Alb”, Ion Creanga porneste de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulatie universala, dar le organizeaza conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Caracaterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat intrecerea probelor) si modificarea statutului sociual al protagonistului. Personajele (oameni, dar si fiinte […]
Harap-Alb – momentele subiectului
Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni, care sa constituie in momentele subiectului. Doi frati (Verde-Imparat si Craiul) traiau, de multa vreme, la doua capete ale lumii, fara sa se mai vada (situatia initiala). Primul, ajungand la batranete fara a avea descendenti pe linie masculina, ii scrie fratelui sau, Craiul, cerandu-i […]
Vera Calin -“Romantismul” – ultimele capitole
In capitolul al saselea este tratata problema lirismului considerata o dimensiune fiundamentala a literaturii romantice. In acest domeniu, s-a realizat un fel de revolutie poetica, generatoare de numeroase schimbari. Goethe, si dupa el, romanticii numai scriu poezia lirica pe tema dragostei, ci exteriorizeaza emotii erotice devenite limbaj poetic. Astfel, lirismul invadeaza toate genurile. Dupa Rene […]
Vera Calin – “Romantismul” – capitolul al IV si V- lea
In cel de-al patrulea capitol, Vera Calin trateaza problema romantsimului antichizant. Unul dintre motivele fundamentale ale poeziei antichizante in romantism este exaltarea lumii clasice, vazuta ca o epoca a armoniei, plenititudinii si frumusetii. In Franta, Andre Chenier este cel care trateaza tema antichitatii, incercand sa uneasca frumusetea antica si gandirea moderna. In Germania, poezia lui […]
Referat despre ortodoxism
Ortodoxismul, cea de-a treia directie traditionalista, se va cristaliza in perioada interbelica in perioada 1925-1935, cand vechea disputa -traditioalism / modernism izbucnita in arena culturala romaneasca in ultimul deceniu al secolului al XIX lea intra in ultima etapa, cea mai acerba. Noul curent se doreste continuatorul ideologiei samanatoriste ; el va reprezenta, in confruntarea cu […]