Harap-Alb – momentele subiectului

Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni, care sa constituie in momentele subiectului. Doi frati (Verde-Imparat si Craiul) traiau, de multa vreme, la doua capete ale lumii, fara sa se mai vada (situatia initiala). Primul, ajungand la batranete fara a avea descendenti pe linie masculina, ii scrie fratelui sau, Craiul, cerandu-i […]

Read More

Vera Calin -“Romantismul” – ultimele capitole

In capitolul al saselea este tratata problema lirismului considerata o dimensiune fiundamentala a literaturii romantice. In acest domeniu, s-a realizat un fel de revolutie poetica, generatoare de numeroase schimbari. Goethe, si dupa el, romanticii numai scriu poezia lirica pe tema dragostei, ci exteriorizeaza emotii erotice devenite limbaj poetic. Astfel, lirismul invadeaza toate genurile. Dupa Rene […]

Read More

Vera Calin – “Romantismul” – capitolul al IV si V- lea

In cel de-al patrulea capitol, Vera Calin trateaza problema romantsimului antichizant. Unul dintre motivele fundamentale ale poeziei antichizante in romantism este exaltarea lumii clasice, vazuta ca o epoca a armoniei, plenititudinii si frumusetii. In Franta, Andre Chenier este cel care trateaza tema antichitatii, incercand sa uneasca frumusetea antica si gandirea moderna. In Germania, poezia lui […]

Read More

Contextul istoric al aparitiei curentului de idei “Samanatorismul”

Samanatorismul este curentul de idei care domina anii 1895-1910 mai ales in domeniul social-politic, avand consecinte si in planul cultural-literar. Fara a inchega o estetica propriu-zisa, el este mai degraba o atmosfera particulara, o atitudine vizand cele trei probleme fierbinti ce agita societatea romaneasca a momentului : problema nationala, problema rurala si trecerea de la […]

Read More

Volumul “Flori de mucigai” de Tudor Arhezi

Reprezentativ, prin asumarea creatoare a “esteticii uratului”, volumul “Flori de mucigai” este publicat in 1931, la un an dupa cel de proze intitulat “Poarta neagra”. Ambele opere circumscriu aceeasi experienta-limita, privarea de libertate a fiintei umane, acelasi univers-penitenciarul. Si una, si cealalta sutn reflexe artistice ale unui fapt de viata : lunile de detentie traite […]

Read More

Trasaturi ale modernismului in lirica lui Tudor Arghezi

Debutat in plina miscare samanatorista, la sfarsitul secolului al XIX-lea, dar intr-o revista macedonskiana, Arghezi e modernist prin sinteza pe care poetica sa o realizeaza. Ea conserva unele ecouri eminesciene ( in unele “Creioane” si in erotica elegiac), influente simboliste (agate negre, Flori de mucigai), anuntand, prin anumite aspect ale creatiei sale (celebralitatea, sensibilitatea zbuciumata […]

Read More

“Rugaciune” de Octavian Goga

Dand expresie credintei in puterea divin-justitiara a cuvantului poetic, Octavian Goga subliniaza, prin poezia manifest “rugaciune”, repudierea liricii intimiste si asumarea modelului poeziei cetatenesti d catre un poet al carui destin creator asumat est acela de a reprezenta viata neamului din care descinde. Prin mesianism – trasatura definitorie a intregului volum din 1905 – Goga […]

Read More

Comentariul poeziei “Rugaciune” de Octavian Goga

Apruta in septembire 1905, in “Luceafarul”-revista tinerimii romane de la Budapesta-peozia , “Rugaciune” de O. Goga va fi reprodusa, cateva luni mai tarziu, in volumul “Poezii” pe care-l deschide, ca arta poetica explicita. Discursul liric debuteaza sub semnul confesiunii unui eu lyric tensionat de suferinta, dar si de nadejde. El traieste presetimentul misiunii sale creatoare […]

Read More

Fantana dintre plopi – particularitati ale povestirii

Eroina tragica a acestei povesti este de fapt frumoasa Marga. Conditia ei umila, de tigancuzsa care se lasa folosita de grupul nomad pentru a-i jefui pe calatorii dornici de aventuri trupesti, este umanizata si metamorfozata de puterea dragostei adevarate. Aflata in situatia limita de a se supune legii nescrise a cetei primitive sau de a-l […]

Read More

Referat despre postmodernismul estetic

Din punct de vedere estetic, postmodernismul este reflexia, in plan cultural, artistic, literar, a noii paradigme postmoderniste. Se propune orientarea creatiei spre viata cotidiana, spre realitate, spre biografia omului obisnuit ; se afirma caracterul relativ, fluctuant, conjunctural al valorii operei si se reclama “decanonizarea literaturii, abolirea ideii de capodopera, de sistem valoric ierarhizat,-socotite exprfesii ale […]

Read More