Nuvela Nenorocirile unui slujnicar anunta romanul Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soarici mananca, care apare numai peste doi ani, in 1863. Fie si numai pentru acest lucru si trebuie sa-i acordam acestei nuvele importanta cuvenita “Romanul” este o specie de maturitate, in evolutia literatura. De aceea, romanul apare mai tarziu intr-o […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei Ciocoii vechi si noi scrisa de Nicolae Filimon – a treia parte
Aparitia Ciocoilor vechi si noi reprezinta certificatul de nastere al romanului romanesc. Si, din acest punct de vedere, aparitia Ciocoilor vechi si noi este de o importanta cruciala pentru evolutia literatuni noastre. Lui N. Filimon ii revine astfel un rol de pionierat in literatura romana Ciocoii vechi si noi de N. Filimon este un roman […]
Comentariul operei Ciocoii vechi si noi scrisa de Nicolae Filimon – a patra parte
N. Filimon ne infatiseaza – asa cum se observa chiar din titlul romanului – doua tipuri de “ciocoi”: “ciocoii vechi” si “ciocoii noi”. Tipul “ciocoiului vechi” este reprezentat, in roman, de Andonache Tuzluc, grec din Fanar, venit in Tara Romaneasca in suita domnitorului fanariot, Caragea Numele propriu este de provenienta turceasca si sugereaza o origine […]
Caracterizarea personajului Dinu Paturica din romanul Ciocoii vechi si noi scrisa de Nicolae Filimon
Dinu Paturica reprezinta tipul “ciocoiului nou”, autohton, fiul unui marunt boier de tara, “treti-logofatul” Ghinea Paturica Numele de “Paturica” este, iarasi, simbolic si sugereaza dorinta de inavutire, de parvenire. Dinu Paturica sj-a insusit toate naravurile epocii fanariote. Fanariotismul este ca o boala molipsitoare, care contamineaza tot. “Ciocoiul nou” isi depaseste modelul, este mult maiperfid si […]
Comentariul operei La Grandiflora scrisa de Mihaescu Gib – prima parte
Primite cu oarecare sau totala rezerva la aparitie, nuvelele lui Gib Mihaescu se vor bucura de binemeritata apreciere – abia dupa editarea primelor sale romane. Din nefericire, nume prestigioase ale istoriei noastre literare vor privi scrisul de inceput al prozatorului oltean nu doar cu neincredere, ci cu acuze care incearca sai anuleze total originalitatea. Eugen […]
Comentariul operei La Grandiflora scrisa de Mihaescu Gib – partea a doua
Autorul urmareste atent imaginatia infierbantata a lui Manaru si teama lui Ramura realitatea proiectandu-se imaginar. Rivalul va cadea in cursa si afirmatia sotului ca Frosica si-a marturisit necinstea, il paralizeaza pe moment Manaru asteapta zadarnic, innebunit, infirmarea “Nimic insa.. Tacere, tacere si tacere.” Este semnul recunoasterii. “La replica amagitoare “Ti-o las!”… Eu… trebuie sa renunt […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Trebuie spulberata prejudecata dupa care proza lui Eminescu ar fi inferioara poeziei sale. In realitate, Eminescu este un scriitor la fel de mare in proza, ca si in poezie. Acelasi geniu, aceeasi seva creatoare se poate observa in toate compartimentele operei sale. Daca privim proza eminesciana in context universal, putem constata ca Eminescu este unul […]
Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a cincea parte
Plin de inedit sj elocvent este si dialogul cu gazda in dimineata urmatoare cand, asemeni unui cor al celor cuminti, aluziv, prietenii prea ciudati asteapta nerabdatori sa fie omeniti dupa cuviinta Setila, mai ales, face casa buna cu eroii lui Budai-Deleanu, intr-atat este de mieros sj de blajin in naivitatea lui: “Din partea mea mancarea-i […]
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – prima parte
O stea din Carul Mare de pe firmamentul spiritualitatii romanesti (Ion Dodu Balan), “Un pacat de povestariu / Fara bani in buzunariu”. Ion Creanga continua sa fie “dificil”. “Opera lui Creanga este una dintre cele mai dificile din cate cunoaste literatura romana” (Zoe Dumitrescu-Busulenga). Ion Creanga este un clasic viu al literelor noastre, care nu […]
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – a doua parte
Caracterul popular al limbii scriitorului nu se reduce numai la lexic, ci poate fi extins la fonetismul, gramatica si stilul lui Creanga. Artistul desavarsit pune in valoare toate aceste mijloace, creand acel farmec al spontaneitatii sj autenticitatii, impresie care il insoteste pe cititor de la primele pagini ale scrierilor prozatorului. Creanga – afirma atat de […]