Lovinescu si modernismul interbelic

In sens larg, modernismul reprezinta un curent (o tendinta) in arta si literatura secolului al XX lea, caracterizata prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi principii de creatie. In felul acesta, modernismul include curentele artistice inovatoare, precum: simbolismul, expresionismil, dadaismul sau suprarealismul. In literatura romana, Eugen Lovinescu este cel care teoretizeaza modernismul ca doctrina […]

Read More →

Iona, de Marin Sorescu – semnificatii

“Iona” este un dialog viu despre raportul dintre constiinta si existenta din care orice umbra de echilibru socratic a disparut. Nu conteaza neaparat ce se intampla cu Iona, ci ceea ce spune el, cu setea sa de certitudine, cu nevroza congenitata de eternitate, de depasire a invelisului efemer care intemniteaza viata. Marea se distinge fie […]

Read More →

Iona, de Marin Sorescu – estomparea granitelor

Piesa e construita pe un fals monolog sau pe un dialog interiorizat alcatuit din replici pe care personajul dedublat si le adreseaza siesi dar si lumii care actioneaza asupra lui. Piesa urmareste aventurile devenirii lui Iona, experientele sale ontologice, in trecerea de la starea de inconstienta la cea de luciditate. “Drumul” personajului e construit simetric. […]

Read More →

Iona, de Marin Sorescu – subiectul piesei

“Iona” este o tragedie in patru tablouri. Pescarul lui Marin Sorescu este de la inceput in gura pestelui, fara posibilitatea eliberarii si fara a fi savarsit un pacat. Intors cu spatele spre un mic acvariu, aruncand navodul, el asteapta o prada noua. Pescarul aflat intr-un mediu marin, viseaza la o padure, la altceva decat marea, […]

Read More →

Iona – de Marin Sorescu

Dramaturgul Marin Sorescu s-a apropiat de teatru prin tragedia “Iona”. Alaturi de “Paracliserul” si “Matca”, “Iona” face parte din trilogia “Setea muntelui de sare”. Aceasta “trilogie a nedumeririlor” a izvorat din dorinta omului si de cunoastere si autocunoastere, din setea de absolut, din cautarea iesirii din absurdul vietii zilnice. Aceasta viata capata la Marin Sorescu […]

Read More →

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi – Stefan Gheorghidiu, tipul intelectualului

Prima dintre experientele de cunoastere traite de Gheorghidiu (dragoste) e traita sub semnul incertitudinii si reprezinta un zbucium permanent-“monografia indoielii: “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala” este fraza cu care debuteza abrupt (concentreaza intriga) cel de-al doilea capitol: “Diagonalele unui testament” dar si […]

Read More →

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi – Caracterizare Stefan Gheorghidiu, personajul principal al romanului

Stefan Gheorghidiu este protagonistul si personajul-narator al romanului “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”. El traieste, ca toate personajele lui Camil Petrescu, drama luciditatii si a aspiratiei spre absolut. Cu Stefan Gheorghidiu, Camil Petrescu introduce un nou tip de personaj in literatura romana: intelectualul ca structura de caracter(Ovidiu Crohmalniceanu). Personajul se raporteaza la […]

Read More →

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi – Rezumat

In literatura romana, Camil Petrescu este sustinatorul romanului modern atat prin eseurile care teoretizeaza genul cat si prin adevarate capodopere romanesti. Prin cele doua romane ale sale-“Ultima noapte, intaia nopate de razboi”(1930) si “Patul lui Procust”(1933)-ca si prin estetica privitoare la aceasta specie, Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizarea cu literatura universala. […]

Read More →

Floare albastra – scenariul erotic

Chemarea la iubire organizeaza secventa poetica gradat, intr-un scenariu/ritual erotic cu etapele: descrierea naturii umanizate, invitatia in peisajul rustic si intim, conversatia ludic-erotica, jocul erotic, “incercarea” iubirii pe un fir de romanita (natura ca martor al iubirii), portretul fetei ca o zeitate terestra, gesturile de tandrete, sarutul, imbratisarea, intoarcerea in sat, despartirea. Trecerea de la […]

Read More →

Floare albastra – compozitie

Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri, de fapt confruntarea a doua moduri de existenta si ipostaze ale cunoasterii: lumea abstractiei si a cunoasterii absolute, infinite, si lumea iubirii concrete si a cunoasterii terestre. Cele doua lumi li se asociaza doua ipostaze umane (masculin-feminin) sau portrete spirituale (geniul-faptura terestra). Ca in lirismul de […]

Read More →