Iona, de Marin Sorescu – estomparea granitelor

Piesa e construita pe un fals monolog sau pe un dialog interiorizat alcatuit din replici pe care personajul dedublat si le adreseaza siesi dar si lumii care actioneaza asupra lui. Piesa urmareste aventurile devenirii lui Iona, experientele sale ontologice, in trecerea de la starea de inconstienta la cea de luciditate. “Drumul” personajului e construit simetric. […]

Read More

Iona, de Marin Sorescu – subiectul piesei

“Iona” este o tragedie in patru tablouri. Pescarul lui Marin Sorescu este de la inceput in gura pestelui, fara posibilitatea eliberarii si fara a fi savarsit un pacat. Intors cu spatele spre un mic acvariu, aruncand navodul, el asteapta o prada noua. Pescarul aflat intr-un mediu marin, viseaza la o padure, la altceva decat marea, […]

Read More

Iona – de Marin Sorescu

Dramaturgul Marin Sorescu s-a apropiat de teatru prin tragedia “Iona”. Alaturi de “Paracliserul” si “Matca”, “Iona” face parte din trilogia “Setea muntelui de sare”. Aceasta “trilogie a nedumeririlor” a izvorat din dorinta omului si de cunoastere si autocunoastere, din setea de absolut, din cautarea iesirii din absurdul vietii zilnice. Aceasta viata capata la Marin Sorescu […]

Read More

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi – Stefan Gheorghidiu, tipul intelectualului

Prima dintre experientele de cunoastere traite de Gheorghidiu (dragoste) e traita sub semnul incertitudinii si reprezinta un zbucium permanent-“monografia indoielii: “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala” este fraza cu care debuteza abrupt (concentreaza intriga) cel de-al doilea capitol: “Diagonalele unui testament” dar si […]

Read More

Ion, de Liviu Rebreanu – Caracterizarea personajului principal

Ion este personajul principal, un personaj monumental, realizat prin tehnica basoreliefului. Nimeni nu sta in calea acestui personaj, a carui existenta este guvernata de verbele “a ravni si “a poseda”. Personajul celui dintai roman a lui Rebreanu a suscitat, in viziunea criticilor, o tripla ipoteza. Prima interpretare il vede ca pe un taran sarac, lacom […]

Read More

Ion, de Liviu Rebreanu – continutul romanului

Putem vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului : pamantul-stihie. In fond, destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai lui, pe care ii domina, si in relatie cu pamantul. Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant, iubirea lui patimasa […]

Read More

Ion, de Liviu Rebreanu – expozitiune, conflicte

Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. In expozitiune sunt prezentate principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce confera veridicitate romanului realist. In centrul adunarii este grupul jucatorilor. Descrierea jocului traditional-someseana este o pagina etnografica memorabila, prin portul popular, […]

Read More

Ion, de Liviu Rebreanu – structura romanului

Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp geometric perfect, “corp sferoid” se reflexa artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intre si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Personificat cu ajutorul verbelor (“se desprinde, alearga, urca, inainteaza”), drumul are semnificatia simbolica a destinului […]

Read More

Ion, de Liviu Rebreanu – roman realist de tip obiectiv

Activitatea de nuvelist a romancierului Liviu Rebreanu a fost dublata de o intensa perioda de cat mai exacta documentare la fata locului (in satul natal Prislop-devenit in roman Pripas) si de elaborare a romanului, care a durat sapte ani, din 1913 pana in 1920. Prima redctare de circa 300 de pagini s-a intitulat “Zestrea”. Proiectul […]

Read More

Morometii, de Marin Preda – volumul al doilea

Epica volumului al doilea se ordoneaza in functie de doua evenimente: reforma agrara din 1945 si transformarea socialista a agriculturii de dupa 1949. Conflictul dintre Ilie Moromete si fiii sai trece in plan secund. Conflictul principal este acum de natura ideologica, vizand contradictia dintre o mentalitate taraneasca, arhaica si o mentalitate noua, socilista. In centrul […]

Read More