Profesia il familiarizase pe Rochette cu utilizarea unor produse chimice, printre care unele foarte otravitoare, care aveau in acelasi timp si proprietatea de a contribui la obtinerea unor culori necesare florilor artificiale, pe care !e confectiona in atelierul sau. Fara sa fi studiat chimia, cel putin sub aspect teoretic, Rochette dobandise cunostiinte practice suficiente, mai ales in ceea ce priveste otravurile vegetale, care aproape ca nu lasau urme in corp.
Este de presupus ca acuzatul s-a gandit sa faca uz de o asemenea otrava ; s-a stabilit ca joi 28 februarie, sosind la Paris, a incredintat lucratorului Antoine o foaie de hartie redactata sub forma unei retete medicale, conceputa astfel : “Colchicina cristalizata, 1 g in patru pachete ; de dizolvat un pachet intr-un litru de limonada si de baut trei pahare pe zi ; in plus sa se aplice cataplasme cu faina de in pe piept in fiecare seara. 23.02.84. Semnat : Guillaume.
“Sunteti grabit” l-a intrebat lucratorul pe Rochette ? “Nu”, i-a raspuns acuzatul, ai timp suficient sa faci reteta pana diseara. Ea a fost eliberata de medicul care mi-a vazutii sotia in dimineata aceasta si care i-a prescris-o”. In acelasi timp Rochette i-a mai facut recomandarea lucratorului sau sa nu mearga la farmacistul de la care cumpara de obicei! medicamentele si alte droguri necesare profesiei sale, si care vindea mai putin scump, ci la un alt farmacist, dandu-si in acest scop si adresa. Cand s-a prezentat cu reteta, Antoin a fost nevoit sa-i explice farmacistului ca doctoria erai destinata sotiei patronului sau. Cu toate lamuririle date, farmacistul a refuzat sa execute ordonanta, pe care a pastrat-o, “medicul este sau nu magar, sau s-a inselat ; nu o voi elibera decat dupa ce ii voi scrie”.
intr-adevar, a scris la Noisy-le-Sec unde nu exista de altfel nici un medic cu numele de Guillaume si bineinteles ca scrisoarea i-a fost returnata cu mentiunea : “necunoscut”. Rochette nu a parut deloc tulburat de refuzul farmacistului relatat de lucratorul sau. “Foarte bine, spuse? acesta daca nu o face el, o va face altul”. A doua zi, spre surprinderea lucratorului i-a spus acestuia ca a facut reteta! la farmacia din Noisy-le-Sec, fapt care l-a surprins pe lucrator, intrucat acuzatul, cu ceva vreme mai inainte, u spusese ca nu se gaseste acest produs la farmacia din localitate, ea fiind foarte prost aprovizionata.
Spusele lui Rochette s-au dovedit neadevarate ; farmacistul din localitate nu i-a eliberat niciodata acuzatului colchicina. Ancheta nu a reusit sa stabileasca de unde si-a procurat inculpatul acest toxic. in ceea ce priveste reteta din 28 februarie, aceasta a fost pastrata de farmacistul din strada Salomon-de-Caux, care a pus-o la dispozitia autoritatilor.
Interogat prima oara, Rochette a luat expresia unui om surprins, apoi – dupa ce a citit cu o vizibila tulburare ieteta care i-a fost aratata si despre care si-a dat seama ca constituie o proba capitala a culpabilitatii sale s-a raspuns ca nu stie ce era aceea. Fiind adus martor lucratorul sau Antoine, cat si o expertiza grafologica prin care i se dovedea ca reteta a fost scrisa de mana sa, dandu-si seama ca orice perseverare de negare nu ar mai avea nici o sansa, si-a schimbat complet atitudinea, striglnd : “Ei bine ! da, eu sunt acel care a scris aceasta reteta pentru ca aveam nevoie m .colchicina. Eu l-am trimis pe Antoine s-o procure intrucat imi era necesara la prepararea vopselurilor de flori. Ml s-a spus ca aceasta ar permite nuantarea culorilor”.
Spre surprinderea generala, procesul s-a incheiat cu achitarea inculpatului.
Ai vreo nelămurire?