Cand, la 2 decembrie, Heughebaert veni sa-l vada pe Stas la Bruxelles pentru a-l informa de rezultatele anchetei sale, savantul belgian terminase de analizat ficatul, limba si celelalte organe ale lui Gustave Fougnies. Aceste analize au demonstrat prezenta nicotinei intr-o cantitate care ar fi fost suficienta sa ucida mai multi oameni.
Informatiile privind lucrarile efectuate de Bocarme, pentru a extrage nicotina din frunzele de tutun, nu erau pentru Stas decat confirmarea propriilor sale concluzii. Cu toate acestea, pentru a avea un tablou complet al activitatii contelui si a sotiei sale, trebuia sa se procedeze inca la cateva verificari.

Heughebaert a adus cu el vesmintele lui Gustave si sapte lame de parchet din sufragerie, din locul unde cazuse victima. Analiza vesmintelor, spalate cu multa grija de contesa – dupa cum ne aducem aminte – a dat un rezultat negativ. Lamele de parchet insa au prezentat urme sigure de nicotina. Pe data de 7 decembrie, Stas examina pantalonul pe care gradinarul Deblecqui il purtase in momentul in care il ajutase pe conte sa fabrice “apa de Colonie”. El era patat cu nicotina. La 8 decembrie, jandarmii au descoperit in parcul din Bitremont resturile ratelor si pisicilor care au servit “drept cobai” lui Bocarme. Analiza acestor resturi a permis decelarea nicotinei. La 27 februarie 1851 Stas a intreprins ultima serie de experiente. El a dat sa inghita nicotina la doi caini, apoi – dupa moartea lor – a varsat otet unuia pe gat. in timp ce mucoasa primului -a ramas intacta, a celui de al doilea prezenta aceleasi urme de arsuri ca si fata si gura lui Gustave. Toate aceste detalii permiteau acum sa se reconstituie derularea crimei de la Bitremont : contele l-a trantit pe Gustave la pamant, l-a tinut cu forta, in timp ce contesa a varsat nicotina in gura fratelui sau. Totusi Gustave s-a zbatut mai tare decat s-a crezut. in cursul luptei contele a fost ranit si otrava s-a raspandit aproape peste tot. Pentru a face sa dispara urmele de alcaloid, sotii Bocarme l-au dezbracat pe Gustave, i-au spalat hainele si i-au stropit corpul cu otet.

Cateva zile dupa ultimele experiente ale lui Stas, jandarmii au descoperit, sub lambriul unui plafon al castelului, aparatele si ustensilele pe care Bocarme le folosise pentru a-si prepara nicotina.

Trei luni mai tarziu, la 27 mai, a inceput in fata Tribunalului din Mons procesul contelui si contesei de Bocarme ; procurorul dispunea de atatea probe incat soarta acuzatilor era pecetluita. Inculpatii, dandu-si seama de gravitatea situatiei, incercara, fiecare in parte, sa-si salveze capul, aruneind responsabilitatea crimei unul asupra celuilalt. Contesa admise sa participe la prepararea si savarsirea uciderii fratelui ei, insa ea isi invinui sotul, pretinzand ca a constrans-o sa-l ajute.

Contele, care recunoscu ca a preparat nicotina, a afirmat ca aceasta otrava, inchisa intr-o sticla, era pastrata cu grija pentru a fi data parintilor sai din America de Nord. in ziua vizitei lui Gustave, sotia sa se inselase asupra sticlei si in loc sa-i ofere vin fratelui sau, i-a oferit otrava.

Nici marturisirile contelui, nici eforturile apararii nu au schimbat cu nimic situatia.

Dupa o ora de deliberare, juratii l-au declarat pe Bocarme culpabil. in schimb, spre indignarea generala, contesa a fost achitata. in noaptea de 19 iulie 1851, la lumina tortelor, contele Hippolyte Vissard de Bocarme a fost executat pe esafodul din Mons.

Astfel a luat sfarsit tenebroasa afacere Bocarme.

Jean Servais-Stas a ramas definitiv in analele stiintei, punand bazele procedeului de izolare a alcaloizilor care ii poarta si astazi numele.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?