In ultimii ani ai vietii, “regina spionajului si terori germane” locuia intre zidurile austere ale unei case de sanatate din Elvetia. Senila, cu gandurile tulburate, nu-si mai aminteste nimic…Sa nu-ti amintesti nimic din tot ceea ce te-a facut celebra! Ironia soartei ! Sa nu-ti revina in minte chipul frumosului capitani Wynanky caruia, la saisprezece ani, dintr-o dragoste nebuna, i te-ai daruit cu riscul alungarii din casa parinteasea ? Sa nu-ti spuna nimic numele Matthesius, celebrul organizator al spionajului german, omul care, dupa moartea adoratului logodnic (cpt. Wynanky). te-a initial in tehnica spionajului ? Memoria sa renunte a-ti aminti pana si adevaratul tau nume ? Da, ironia soartei !

Mademoiselle Docktor s-a nascut la Berlin. Adevaratul sau nume : Anne Marie Lasser. Cariera de spioana o incepe in adolescenta. Prima misiune incredintata -prima reusita.
Aparent timida, o fetita in uniforma de pension – vorbind o franceza impecabila -, isi aranjeaza cu grija micul sevalet si trusa de pictura undeva, intr-o pajiste a Vosgilor. Lasand penelul in voia mainii, ochii urmaresc fiecare miscare a trupelor franceze, manevrele, temele de lupta ce se desfasoara in aceasta regiune. Vrea sa afle tot, vrea sa stie totul. Fotografiaza, cere informatii in asa fel incat nu isca nici o banuiala. Nu o banuieste nici batranul capitan cu care se imprieteneste si care, fara sa intuiasca, ii furnizeaza date din cele mai pretioase.
Misiunea fiind indeplinita. intr-una din zile dispare. La scurt timp, Berlinul este in posesia unor stiri a caror importanta intrece asteptarile.
M-elle Docktor capata angajare definitiva in preajma primului razboi mondial. Numar de identitate ca spioana – “1 si 4, G si W”.

Asa si-a inceput cariera femeia care va sta la loc de frunte in galeria spioanelor celebre, femeia care facea i” t ul mai mult din pasiune si mai putin din interes, femeia pe care o vom intalni in cele mai diferite si curioase ipostaze : sefa a Centrului german de spionaj din Anvers, amanta a unor inalte personalitati, ucigasa a propriilot colaboratori banuiti de tradare (cazul spionului de origine greaca Cudoyanis) si multe altele.

Statul major german, interesat, pe d” o parte, sa afle numarul tunurilor si calibrul acestora din cetatea Liege, iar pe de alta parte, sa studieze din punct de vedere strategic canalele si fluviile belgiene. isi trimite un om da baza – M-elle Docktor. La cateva zile de la incredintarea misiunii, iat-o la Bruxelles, in postura unei bogate pari-nicnce, pasionata colectionara de picturi. invederata dusmana a tot ce este german. Ochiu-i ager – cu convingerea ca a gasit omul cel mai potrivit pentru scopul ei – se opreste la un tanar locotenent belgian, pe care-l face sa o iubeasca nebuneste.

Urmarea: indragostitul, dornic de a-si prezenta fermecatoru-i amor colegilor si prietenilor, viziteaza “in doi”, toate garnizoanele importante. M-elle Docktor, amabila zimbeste in toate imprejurarile, isi copleseste iubitul cu cele mai inspirate superlative, dar nu uita, cu discretia: spionului versat, sa-si noteze sau sa schiteze – pe intregul parcurs – tot ee o intereseaza.

si totusi, o intamplare, o banala intamplare, ii putea fi; fatala. Masina pusa la dispozitia ofiterasului indragostit are pe un drum de tara o pana de pneu. in timp ce acesta era ocupat cu reparatia, insotitoarea iscoditoare cauta sa mai prinda ceva. intr-un oarecare moment, imprudenta, odata cu batista, scoate din poseta, involuntar, un bilet care este luat de vant. Ofiterul alearga sa-1 prinda si i-l aduce. Inainte de a i-l inapoia, din curiozitate sentimentala, il desface. soc ! Pe petecul de hartie se afla schitat ultimul tip de tun belgian, cu toate indicatiile tehnice. Hotaria sa o predea la primul post, ofiterul se pregatea sa porneasca masina. Dar nu a mai avut timp. M-elle Docktor se arunca la volan inaintea lui, impinge acceleratorul la refuz, trece ca un bolid pe linga liziera unei paduri, dar nu reuseste sa-si continue drumul. Masina se rastoarna si ia foc. Scapata ca prin minune, se arunca in apa din apropierea padurii, inoata din rasputeri pana Ui un mic yas olandez, al carui conducator, contra unei insemnate sume de bani, o trece frontiera.
Rezultatul incursiunii sale : Germania cucereste cetatea Liège.

Urmeaza actiuni de spionaj in Italia si Anglia, toate cu reusita deplina. Iat-o insa si la Paris. De asta data, ca fiica de ofiter belgian, oferindu-si servicii “filantropice”.!
grupului de infirmiere care vor pleca pe front. Specularea oricaror situatii – de la dragalaseniile naive pana la desfatarile nocturne – o aduce intr-una din masinile Statului-major francez, masini ce se indreptau spre Bruxelles. Acum are toate conditiile sa vada – si sa-si noteze – numarul unitatilor militare intalnite si detalii asupra lor, Mai mult, convingindu-si noul anturaj de ura pe care o purta nemtilor si folosindu-se de afectiunea unor persoane ce puteau sa-i deschida inca o usa, iat-o, nici mai mult nici mai putin, in biroul subsefului Statului-major, generalul de RyckeL Unde putea afla secrete militare mai importante ca aici ? Le afla si dispare ! Peste catcva zile, trupele germane invadeaza teritoriul Belgiei neutre exact prin puncte nebanuite.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?