Una dintre cele mai stralucite civilizatii precolumbiene, civilizatia inca, s-a dezvoltat pe teritoriul vestic al continentului sud-american, ocupat azi de Columbia, Ecuador, Bolivia, Peru, Uruguai, Argentina, Chile.
Din zona coloniilor tropicale, pana la tinutul dezolant al desertului, de la Marele Podis si pana la inaltimile (peste 6700 m) inzapezite ale Anzilor traiau, inca din secolul al III-lea i.Hr., peste 500 de triburi care purtau, fiecare, numele orasului mai important construit: Chavin, Tiahuanaco, Huari, Nazca, Chincha, Chimu, Mochica.
Latura comuna a acestor triburi consta in indeletnicirile lor si anume, cultura porumbului, tesutul si olaritul, agricultura practicata cu mijloace rudimentare, cresterea animalelor (lama era singurul animal domestic), tehnica constructiilor din blocuri masive de piatra, cat si in lipsa sistemului de scriere si a calendarului pictografic. De la civilizatia Tiahuanaco (secolele VI-VII d. Hr.) a ramas impunatorul monument de arhitectura megalitica, Puerta del Sol. Sute de mumii infasurate in tesaturi foarte fine, descoperite in Peninsula Paracas atesta existenta altei civilizatii (pentru un interval aproximat intre anii 400 i.Hr-400 d. Hr), asa cum giganticele piramide in trepte vorbesc despre civilizatia Chimu.
Transmise incasilor, razboinici exceptionali care au patruns pe platoul peruvian in jurul anului 1200 d.Hr., toate aceste elemente au fost asimilate si dezvoltate in ceea ce s-a numit civilizatia incasa. Suveranul Imperiului se numea Inca de unde si denumirea de “popor al lui Inca”. Familia regala constituia casta suprema – “Copiii Soarelui”, insusi suveranul intitulandu-se “Fiul Soarelui”. El era considerat, asemenea faraonului, o persoana sacra. Turbanul albastru cu mitra semicirculara, impodobita cu penaj multicolor era semnul regalitatii.
Dintre cei 12 suverani care au guvernat Imperiul, cel care l-a dus la apogeu a fost Yupangui (1471-1493 d.Hr.). Caderea marelui si puternicului Imperiu se va datora conchistadorului Francisco Pizarro care, prin viclenie, il va atrage intr-o cursa pe Inca Atahnalpa, ucigandu-l.
Faima civilizatiei incase este legata de vasta retea de drumuri construite si de masivele constructii in piatra: temple, palate, depozite, fortarete. Din sistemele de drumuri existente, in intreaga istorie universala, pe primul loc se situau cele romane (90.000 km), iar pe al doilea, cele incase (16.000 km).
Drumurile incasilor au fost realizate in conditii geografice foarte dificile, in special in zona Anzilor. Cel mai lung drum din lume cunoscut a fost, pana in secolul al XlX-lea, cel de peste Anzi (5232 km), pavat cu lespezi de piatra si construit in trepte. Podurile incase erau pontoane de piatra, cel mai adesea suspendate. Facute din odgoane groase, confectionate din fibre de agave, ancorate in pamant si asigurate cu piloni de piatra, acestea erau unice in intreaga America precolumbiana. Unul din acestea, lung de 45 m, a fost folosit vreme de 500 de ani. Constructiile megalitice incase erau rasfirate pe imensa suprafata de 4600 km, din zona de desert pana la inaltimi de peste 4000 m.
Ai vreo nelămurire?