La 22 august – data la care marchizi si Pennautier au fost invitati in fata magistratului competent pentru stabilirea persoanelor cuprinse in scrisorile si chitantele gasite in caseta lui Sainte-Croix – isi face aparitia un al treilea personaj cunoscut noua si complice al celor doi. Comportarea lui neobisnuita avea sa inlaure ezitarile justitiei din timpul lui Ludovic al XIV-lea. Este La Chaussee, care se aflase un timp in serviciul lui Sainte-Croix, apoi, dupa cum am aratat, marchiza de Brimilliers il angajase in calitate de valet al celor doi frati ai sai.
Comisarul Picard ii aduce la cunostinta ca in laboratorul lui Sainte-Croix s-a gasit o caseta care a fost deschisa. La auzul acestei stiri La Chaussée se inspaiminta, o ia de indata la fuga, isi paraseste stapanul la care se angajase de curand si se ascunde. Este prins de politie abia la 4 februarie 1673 si arestat pe strada, la orele 6 dimineata, de catre ofiterul de politie Thomas Régnier.
Politistul Régnier incearca sa foloseasca acest fapt pentru a-i smulge o marturisire marchizei de Brinvilliers ; el ii acluce la cunostinta acesteia ca La Chaussée a fost arestat, nadajduind ca stirea neasteptata o va face sa-si piarda cumpatul. Marchiza nu se lasa de loc impresionata, dar, dandu-si seama de pericolul ce o ameninta, socoteste intelept sa paraseasca grabnic tara, refugiindu-se in Anglia.
Cu mai putin singe rece, Briancourt, in momentul in care afla aceasta veste de la acelasi Régnier, care nu se daduse batut, nu se putu stapani sa nu exclame : “iata o femeie pierduta”.
Incunostiintata de cele petrecute, vaduva lui Antoine d'Aubray, unul dintre cei doi frati morti ai marchizei, vine grabnic la Paris si. in ziua de 10 septembrie, depune la tribunalul clin Chatelet o cerere prin care se constituie parte civila impotriva lui La Chaussée si a marchizei de Brinvilliers, pe care ii invinuieste de asasinarea sotului ei prin otravire.
Procesul impotriva lui La Chausée ia sfarsit la 23 februarie 1673. Pnn hotararea sa, tribunalul decide sa i se aplice invinuitului tortura denumita “question préparatoire”. Daca rezista acestei torturi, La Chaussée era salvat si, o data cu el, si marchiza de Brinvilliers.
Pentru a inlatura acest risc, vaduva lui Antoine d'Aubray face insa apel impotriva hotararii, in fata Parlamentului, si obtine o rejudecare a procesului in fata Camerei criminale, denumita La Tournelle. La 24 martie 1673, La Chaussée este condamnat la moarte prin tragere pe roata, iar marchiza este si ea condamnata, in lipsa, la moarte prin taierea capului. Supus torturii ordinare si extraordinare inainte de executie pentru a-l sili sa faca marturisiri, La Chaussée continua sa nege ca ar fi savarsit crima de care era invinuit ; dupa tortura isi recunoaste vina si o acuza pe marchiza ca fiind cea care l-a instigat. in fata acestei marturisiri, locotenentul de politie Nicolas de la Reynie observa ca daca Parlamentul nu l-ar fi condamnat pe La Chaussee la aplicarea torturii, doar pe temeiul ipotezelor si al puternicelor prezumtii, crimele marchizei de Brinvilliers ar fi ramas nepedepsite.
Amintim ca dupa arestarea iui La Chaussee, am aratat ca marchiza fuge din tara si se stabileste la Londra. Dar chiar inainte de declaratiile facute de La Chaussee, secretarii de stat ai lui Ludovic al XIV-lea, care aratau cel mai viu interes pentru desfasurarea procesului, cer guvernului englez extradarea marchizei.
Fratele lui Colbert, marchizul de Croissy, ambasador al Frantei pe linga Carol al II-lea, regele Angliei, obtine eonsimtamantul acestuia pentru extradare, dar cu conditia ca arestarea sa fie facuta de politia franceza, desi se stia ca ambasada nu avea posibilitatea s-o faca. Numai dupa noi insistente, Carol al II-lea cedeaza, dandu-si acordul ca politia engleza sa intervina in acest caz.
Marchiza de Brinvilliers simte primejdia si paraseste in graba Anglia, oprindu-se in Olanda. Din anul 1673 pana la 25 martie 1676 ea cutreiera oras dupa oras si in cele din urma ajunge la Liege, care se afla inca in mana trupelor franceze. Louvois, secretar de stat,”informat despre prezenta ei, insarcineaza pe Desgrez, ofiter de politie vestit pentru abilitatea sa, sa aresteze pe marchiza, care se ascunsese intr-o manastire. Desgrez, deghizat in preot, ar fi patruns in manastire si ar fi reusit s-o atraga intr-o cursa, sub pretextul unei aventuri galante, pentru care, cu toate intamplarile din ultimii ani, marchiza mai pastrase inca un puternic interes. Cu prilejul arestarii, este gasita la marchiza o a treia caseta, care continea inspaimanta-toarea si cinica spovedanie a crimelor sale, descrisa in amanuntime.
Ai vreo nelămurire?