Teritoriul Palestinei, aflat sub suzeranitatea mai mult nominala a Egip tului, era ocupat la est sl sud de Marea Moarta de orase-state, de micile regate Amon, Moab, Edom, s.a., iar la apus, de-a lungul coastei mediteraneene, de canaaneeni. Inaintea acestora insa Canaanul fusese ocupat probabil inca din jurul anului 2800 i.e.n. de amoreeni, o alta populatie semita. Civili zatia amoreana se formase sub influenta celei babiloniene si a celei egiptene. Orasele erau foarte mici ca intindere, dar erau bine organizate si puternic fortificate. Locuitorii foloseau unelte si arme de bronz” precum si obiecta de po doaba lucrate in aur, argint, fildes si pietre semipretioase. In morminte se puneau si unelte, podoabe sau alimente, necesare “vietii de dincolo” a defunctului. Re ligia lor, politeista, avea evidente influente babiloniene. Mai persistau si forme primitive de venerare a naturii, precum si ritualuri sangeroase, inclusiv sa crificii umane.
Anumitei elemente de civilizatie si de cultura amoreana au fost preluate si pastrate de noii veniti, de canaaneni, care i-au impins pe amoreeni spre nord, ocupand ei Ganaanul. Aceasta s-a petrecut pe la mijlocul mileniului al II-lea i.e.n., cand teritoriul Palestinei pana atunci sub suveranitate babilo eiana a trecut sub stapinirea Egiptului. Pozitia geografica a Palestinei ii asigura o importanta particulara pentru comertul de tranzit cu regiunile rasari tene. S-au construit aici fortificatii, palate regale si temple egiptene. Cerami ca pictata de influenta egeeana si vasele avand forme de animale denota un nivel artistic superior.
Catre sfirsitul secolului al XIII-lea i.e.n. canaaneenii erau cunoscuti ca intrebuintau fierul in constructia carelor lor de lupta. Razboinici, dezvoltand o viata urbana, putin dotati insa pentru arta, manifestau in schimb o inclinatie deosebita pentru comert. Drumurile comerciale care legau Egiptul cu Mesopo tamia treceau prin Canaan, fapt ce explica si existenta unui corp de scribi care au creat o scriere canaaneana, un alfabet canaanean.
Caracterul complex al culturii canaanene este demonstrat si de religia lor: cu zeitati egiptene, ba biloniene si locale; cu elemente de cult al naturii si cu sanctuare in care aveau ioc si sacrificii umane; cu rituri sangeroase, prostitutie sacra, festinuri orgiasti ce, in decursul carora formele stranii de exaltare mistica atingeau paroxismul. Divinitatea lor suprema Baal la origine zeul naturii, al fertilitatii, devenit mai tirziu zeul cerului al furtunii si al ploii, protectorul prindefinitie al vietii agricole era inconjurat de numeroase zeitati feminine. Cultul lui Baal, ex tatic si orgiastic, va continua sa fie practicat pana intr-o epoca tirzie. In vremu rile mai vechi, canaaneenii practicau si forme mai primitive de cult (cultul stramosilor, al eroilor, adorarea taurului, a sarpelui), precum si oracolele; apoi ritul de initiere al circumciziei si al purificarii.
Aceasta este deci ambianta culturala si de civilizatie materala in care vor patrunde, inca din secolul al XIII-lea i.e.n., evreii.
Ai vreo nelămurire?