Din perioada Regatului Mediu ne-a ramas in aproape o suta de ver siuni Invatatura lui Khety, una din operele cele mai mult studiate in scoli. Scrierea aceasta elogiaza profesiunea de scrib care procura avantaje infinit superioare altor andeletniciri,insirate de autor cu toate inconvenientele si mizeriile lor.

Capodopera lirica a epocii este Imnul Nilului, divinizat si exaltat aici pentru binefacerile pe care le aduce acest “parinte al tuturor vietuitoare lor”, “prieten al piinii si al bauturii”, “el care da putere grinelor”, “el, domnul si ocrotitorul saracilor”.
Dar aceasta perioada este importanta in literatura in primul rand pentru povestirile Aventurile lui Sinuhet (cunoscuta in peste 25 de versiuni) si Poves tea naufragiatului.
Cea dintii, este prima incercare cunoscuta din istoria literaturii de a relata un fapt istoric sub forma unei opere de arta, de imaginatie; totodata, este si primul exemplu cunoscut de povestire care are unele caractere de nu vela psihologica.

Autorul un demnitar de la curte care trebuie sa para seasca tara si dupa multe peregrinari ajunge in Siria, de unde la batrinete se va reintoarce in Egipt isi povesteste peripetiile prin care a trecut, intr-un stil rafinat, de adevarat om de litere, versat in constructii sintactice andraz nete si in expresii cautate.

Povestea naufragiatului, si aceasta narata la persoana intii (si care este prima povestire cunoscuta cu corabieri din litera tura mondiala) aduce un element nou: gustul pentru fantastic. Totodata, si interesul pentru cadrul vietii de familie, prezentat intr-un stil simplu, sobru, precis, si intr-o naratiune ritmata rapid; caci autorul se arata a fi preocupat de a-si distra publicul, povestindu-i un episod exotic si o intimplare extra ordinara.

In timpul Regatului Nou traditia poeziei magico-religioase se continua cu Cartea Mortilor. Interesul pe care il prezinta aceste texte azi este, inju bitabil, si de ordin literar. De pilda, prin aceasta nota de neliniste si de umi linta in fata judecatii lui Osiris, caruia omul i se adreseaza cu o emotionanta sinceritate a tonului:
“Tu, care faci ca aripa vremii sa bata mai repede,
Tu, care cunosti toate tainele vietii,
Tu, care imi pazesti fiecare vorba pe care o rostesc,
Tu, care te rusinezi de mine, fiul tau,
Plina de rusinare si de mihnire este inima ta,
Caci grele fost-au greselile pe care le-am savirsit pe pamint,
Trufasa fost-a rautatea mea si pacatele mele.
Fa pace cu mine, fa pace,
Si inlatura stavila ridicata intre noi!”

     

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?