Este cunoscuta de toata lumea invazia de agenti sedentari germani in Franta, Belgia si Romania, inaintea razboiului mondial.
In Belgia, in fabricile agentilor germani, au fost pregatite din vreme postamente betonate pentru materialul de artilerie de asediu german, iar noi, romanii, ne amintim de toate Fraulein-ele, herr profesorii, dansatoarele si cantaretele germane, care inundasera tara in epoca neutralitatii si care, in realitate, nu faceau decat spionaj.
in aceasta privinta, trebuie mentionata si mentalitatea specific germana, ca fiecare conational aflat in strainatate trebuie sa spioneze in profitul patriei.
Agentii rezidenti aveau satelitii loi, care le aduceau informatii. La randul lor, aceste informatii se transmiteau mai departe, din care cauza erau numiti “cutie de scrisori”.
Satelitii erau recrutati de “cutia de scrisori” si nu se cunosteau intre ei. Ca sateliti, se intrebuintau : o guvernanta din serviciul unui general, un servitor intr-un hotel de mina intai, un barbier din apropierea unei cazarmi, o actrita cosmopolita, un artist de music-hall in turneu, un servilor in casa unui om politic etc. Acestia aveau instructiuni de a inceta orice actiune de indata ce s-ar simti urmariti.
De cele mai multe ori insa, calcau acest consemn, din lacomia de a castiga bani, si erau prinsi.
Spionajul german specula lacomia si perversitatea omeneasca, folosind foarte mult oamenii fara neam si tara, ceea ce a facut pe Stieber sa spuna ca razboiul din 1870 a fost izbinda josniciei si setei de bani.
Serviciul de spionaj german nu s-a dat inapoi de a utiliza orice fel de indivizi : chelneri, functionari comerciali, escroci internationali, cavaleri de industrie etc. De asemenea, au intrebuintat in serviciul lor si copii.
Este bine cunoscuta activitatea serviciului de spionaj german din Belgia pe timpul ocupatiei.
La Bruxelles, biroul central de informatii era condus de un capitan de politie. Orasul era impartit in mai multe circumscriptii. Politia secreta germana avea ca misiune depistarea celor ce tipareau si distribuiau manifeste si jurnale clandestine, ca : “La Libre Belgique”, “Petits mots du soldat”, “Grands mots du soldat” etc.
Pe langa aceasta, aresta pe cei ce recrutau oameni pentru armata belgiana si ii ajutau sa treaca peste frontiera.
Faptele aratate mai sus, cat si altele, in numar de peste 20, enumerate in ordonantele generalului von Bissing, erau calificate ca spionaj. in felul acesta, germanii puteau sa terorizeze cu usurinta o populatie ramasa la bunul plac al ocupantului.Dupa datele statistice, au fost condamnate definitiv 3315 persoane, achitate 492 si s-au dat ordonante de neurmarire pentru 2850 de persoane.
O alta insarcinare a politiei secrete germane a fost de a crea in Belgia o miscare separatista a Walloniei contra Flandrei. in acest scop, au aparut pe timpul ocupatiei peste 500 de lucrari de propaganda germane, dar aceasta in¬cercare nu a dat nici un rezultat.
Pe frontul occidental, germanii au avut principalele centre de spionaj la Anvers, Haga. Barcelona si Geneva.
Centrul din Anvers era condus de m-elle Docktor si facea investigatii in Belgia si nordul Frantei.
Cel din Haga avea ca raza de actiune Anglia si Olanda.
Centrul din Barcelona se ocupa cu chestiuni de spionaj in Spania si sudul Frantei, supraveghind si transporturile maritime ale aliatilor, pe care le semnala submarinelor germane. Tot in Spania mai erau doua centre la Barcelona si Saint Sebastian.
Centrul german de spionaj de la Geneva era condus tot de o femeie, de origine germana, numita Rouquine, care avea ca misiune centralizarea informatiilor din Franta si Italia si recrutarea spionilor printre dezertorii francezi si italieni.
Cei recrutati erau trimisi la scoala de spionaj din Frieburg, unde erau initiati in arta de a culege, a transmite informatii si a trece in mod clandestin sau cu acte falsificate frontiera. Adeseori, spionii recrutati erau indemnati sa se reintoarca la unitatile lor, simulind ca sunt prizonieri evadati din Germania.
La o perchezitie facuta de autoritatile elvetiene la acest centru s-a gasit un depozit imens de uniforme franceze de stampile si documente militare, cu care se inlesnea trecerea spionilor peste frontiera.
Ai vreo nelămurire?