Dupa incheierea Epocii Tarzii a Egiptului Antic din anul 525 inainte de Hristos, se succed doua perioade de dominatie persana, la sfarsitul carora de incheie domnia ultimilor faraoni egipteni. In timpul celei de-a doua perioade de dominatie persana au loc mai multe evenimente importante care au hotarat soarta Egiptului. In anul 332 inainte de Hristos, Egiptul este cucerit de catre celebrul Alexandru cel Mare dupa ce il invinge pe regele persilor, la acea vreme Egiptul aflandu-se sub stapanire persana.
Incepand cu anul 321 inainte de Hristos si pana in anul 30 inainte de Hristos, dinastia lagida sau ptolemeica se afla la carma Egiptului. De fapt, aceasta este ultima dinastie de faraoni a celebrei civilizatii a piramidelor. Faraonii dinastiei sunt Ptolemeu I care mai era supranumit si Soter. Acesta fusese initial guvernatorul Egiptului, ca mai apoi sa se proclame singur faraon. Ii urmeaza Ptolemeu al II-lea Filadelful, Ptolemeu al IV-lea Filopator, Prolemeu al V-lea Epifaniu, Ptolemeu al VI-lea Filometer, Ptolemeu al VII-lea Eupator. Dinastia se incheie cu XV-lea. Acesta era nimeni altul decat Cesarion, fiul Cleopatrei si al lui Cezar. Micul faraon a fost ucis insa de trupele romane.
Dupa moartea Cleopatrei a VII- a (30 I.Hr.), Egiptul a devenit provincie a Imperiului Roman. Ro¬manii nu mai guvernau in tara. Desi interesati de cultura misterioasa a vechiului Egipt, pentru ei mult mai importante erau enormele cantitati de cereale livrate de aici. In secolele de dominatie romana, egiptenii au adoptat crestinismul. In anul 400 dupa Hristos, in urma divizarii Imperiului Roman, Egiptul a revenit bizantinilor, care guvernau si exploatau tara din capitala lor, Constantinopol (astazi Istanbul). Crestinii ramasi erau numiti “copti”. Egiptul continua sa aiba o limba proprie, folosind scrierea demolitica, apoi copta. Apar numeroase opere in limba copta, printre care celebrele “Apophthegmata patrum” si “Apophthegmata philosophorum”, dar si numeroase scrieri crestine, gnostice si manicheene, precum si o vasta literatura apocrifa. Majoritatea egiptenilor de astazi sunt de religie islamica. Ei vorbesc araba, la fel ca multe alte popoare din Africa de Nord si din Orientul Apropiat, din Maroc si pana in Irak. Vechea limba egipteana a disparut din viata de zi cu zi. in forma ei cea mai recenta, copta, mai este utilizata doar in serviciul religios al egiptenilor crestini si etiopieni, fiind asemanatoare cu latina bisericeasca. Dar si in acest caz, cei mai multi credinciosi nu mai inteleg decat unele formule religioase.
In anul 641, arabii au cucerit Egiptul si l-au transformat intr-o provincie a Califatului. Limba araba a inlocuit multimilenara limba egipteana, iar islamismul a castigat teren. Aceasta perioada corespunde inceperii epocii islamice a istoriei Egiptului
Din 935, la Cairo au domnit din nou suverani autohtoni. Cel mai vestit dintre ei este sultanul Saladin, care a reconstruit si a dat stralucire orasului si a luptat cu succes impotriva cruciatilor. Mamelucii, apartinand unei elite militare, au ajuns la putere in anul 1250 si au condus destinele tarii, intr-un mod nu tocmai fericit, pana in 1517. Otomanii au cucerit atunci Cairo, iar Egiptul a devenit provincie turceasca.
Este foarte celebru interesul mare pe care francezii l-au avut pentru tara piramidelor. Acest interes a culminat in timpul domniei lui Napoleon. In 1789, flota lui Napoleon Bonaparte a acostat in Egipt si i-a infrant pe mameluci si pe turci. Francezii erau insotiti de savanti si artisti, care au cercetat si au consemnat multe despre monumentele Egiptului antic. Soldatii lui Napoleon au descoperit piatra de la Rosetta, acest eveniment marcand inceputurile cercetarii stiintifice a vechiului Egipt. Datorita acestei magnifice descoperiri, hieroglifele au putut fi descifrate si, odata cu ele, intreaga istorie a Egiptului cu toate misterele pe care le tinuse ascunse pana atunci.
In 1805, ofiterul de origine albaneza Muhammad Aii Pasa a ajuns la putere. Impreuna cu cativa dintre adeptii sai a transformat Egiptul intr-un stat modern, unde au introdus inventiile tehnice ale Europei. Spre sfarsitul secolului al XlX-lea, englezii au pus stapanire pe Egipt. Egiptenii nu au reluat guvernarea tarii lor decat in 1952, cand ultimul rege, incapabilul Faruk, a fost alungat impreuna cu englezii. Dupa presedintii Nasser si Sadat, a urmat Mubarak, care guverneaza si astazi Egiptul.
Cu ajutorul izvoarelor scrise, putem urmari istoria de 5 000 de ani a Egiptului, o istorie marcata de schimbari radicale si amestecuri culturale, in fata carora oamenii au fost simpli spectatori.
Sursa Imaginii – blizejslonca.pl
Ai vreo nelămurire?