Referat despre Seleucos I

Dupa batalia de la Ipsos, din 301 i.e.n., cand coalitia diadohilor Cassandros, Lysimachos si Seleucos infrange pe cel mai stralucit general al lui Alexandru cel Mare, Antigonos Monophtalmos, ideea reunificarii imperiului macedonean dispare definitiv. Pe teritoriul acestui imperiu se intaresc trei state: Macedonia, Egiptul Ptolemeilor si Regatul Seleucid. Cel care a creat acest ultim stat, […]

Vezi referatul complet

Referat despre domnia lui Seleucos I

Incepand din anul 301 i.e.n., Seleucos I nu a mai avut decat infruntari nesemnificative cu ceilalti diadohi si se putu consacra organizarii interne. Orientindu-si politica spre vest, Seleucos I nemultumi pe Ptolemeu I care se uni cu Lysimaehos. in contrapartida Seleucos I incheie o alianta cu Demetrios Poliorcetes, pe care o intari casatorindu-se cu fiica […]

Vezi referatul complet

Referat despre domnia lui Sennacherib, conducatorul asirienilor

Inca din vremea domniei tatalui sau, Sargon al II-lea, 722-705 i.e.n., intemeietorul ultimei dinastii sargonide a Regatului Asirian Nou (908-605 i.e.n.), Sennacherib a participat activ la viata politica si militara a Asiriei. El a condus spionajul asirian in Urartu (Armenia) si in tarile inconjuratoare, precum si, probabil, politia asiriana. Nu este strain de reprimarea chaldeenilor […]

Vezi referatul complet

Referat despre Ninive, orasul minune al lui Sennacherib, conducatorul asirienilor

In 702 i.e.n., Sennacherib, beneficiind de serviciile modernei armate asiriene, infrange In doua batalii desfasurate simultan, la Kish si la Kutu, ostile coalitiei elamito-chaldeene, punandu-l pe fuga pe Mardukapaliddin. Ostile asiriene au pradat Babilonul si 200 000 de chaldeeni si babilonieni au fost luati In sclavie. Acelasi Mardukapaliddin inspira, insa, o noua rascoala in apus. […]

Vezi referatul complet

Referat despre Servius Tullius, penultimul rege al Romei

Din ceata legendara ce invaluie Roma regala se detaseaza, printr-un contur ceva mai bine desenat, Servius Tullius, al saselea si penultimul rege al Romei. Fiu al unei sclave (?), ajunse sa domneasca, intre 78-535 i.e.n., prin alianta cu familia regala: devine ginerele lui Lucius Tarquinius Priscus (cel Batran), predecesorul sau si, totodata, intemeietorul dinastiei etrusce. […]

Vezi referatul complet

Referat despre domnia lui Servius Tullius

Venit la domnie, Servius Tullius a gasit organizarea sociala, politica si constitutionala ce era atribuita lui Rornuhis. Astfel, societatea era organizata in familii, initial formate pe criterii de inrudire, care erau conduse de “pater familias”, detinatoml autoritatii depline asupra proprietatii, al dreptului de viata si de moarte (jus vitae ac necis) asupra sotiei, copiilor si […]

Vezi referatul complet

Referat despre regii romani

Despre regii Romei nu exista marturii sigure; insiruirea dinastica se bazeaza pe legende transmise de traditie. Conform acesteia regii Romei au fost: Romulus, intemeietorul, la 21 aprilie 753 i.e.n., al cetatii, care, dupa ce si-a ucis fratele geaman, Remus, a domnit pana in 717 i.e.n., cand a fost ucis de patricieni. Romulus era de origine […]

Vezi referatul complet

Referat: Cine au fost etruscii

In Peninsula Apennina (numele “Italia” s-a incetatenit pentru intreaga peninsula prin secolul al III-lea i.e.n.), in contextul “marii migratii egeene”, la sfirsitul secolului al XIII-lea i.e.n. si inceputul celui de-al XII-lea, un prim val de triburi indoeuropene italice, cel latino-falisc, din care faceau parte latinii, se desprinde de pe Dunarea Mijlocie, traverseaza muntii si patrunde […]

Vezi referatul complet

Referat despre faraonul Sesostris al III-lea

Dupa un mileniu si jumatate de la moartea sa, grecii Herodot si Diodor din Sieilia i-au gasit numele in traditia orala care-l pastra ca pe umil dintre cei mai mari razboinici. I-au zis Sesostris, cuceritorul unei jumatati a lumii. Atat de mare era inca faima sa, incat in “Sesostris” au fost inchisi doi faraoni cu […]

Vezi referatul complet

Referat:Egiptul in perioada faraonului Sesostris al III-lea

In aceasta perioada s-a cristalizat si structura sociala: Darea aristocratie sclavagista, aflata in fruntea principalelor departamente, paturile mijlocii libere (micii functionari, mica preotime, meseriasii, membrii obstilor rurale), oamenii semidependenti, folositi in gospodaria regelui, a templelor, a nunilor demnitari si, in fine, sclavii propriu-zisi. S-a perfectionat tehnica agricola si de prelucrare (apar plugul cu coarnele mult […]

Vezi referatul complet