Articles Tagged: antichitate

Desi de la ascensiunea Sasanizilor in fruntea statului persan nu trecusera nici doua decenii, Sapor I, fiul lui Ardasbir I, cand vine la carma imperiului (241 e.n.), gaseste o stricta impartire in ranguri sociale, intre care circulatia persoanelor era practic de nerealizat, amintind de ermetismul castelor indiene. in fruntea piramidei se afla familia regala a […]

Politica antiromana a lui Sapor I, care avea ca scop economic monopolul absolut al drumului comercial dintre Mediterana – Egeea si Asia, precum si stapanirea manoaselor tinuturi din partea centrala si vestica a Orientului Mijlociu,s-a desfasurat cu succese continui si stralucite. Dealtfel, “lectura” uriaselor reliefuri de la Bishapur (= “frumosul oras al lui Shapur”', resedinta […]

Incercarea Sasanizilor de a atinge maretia Ahemenizilor, mai ales de a le copia unele metode de guvernare a intinsului imperiu, n-a durat prea mult. Era si greu in conditiile in care inceputul erei noastre a fost dominat, pe plan social si religios, de framintarile care au insotit afirmarea si raspandirea unei religii ce tindea la […]

In 560 i.e.n., singurul atenian care obtinuse in Ecclesia (adunarea poporului) dreptul ia o garda de corp ocupa, cu ajutorul acesteia, Acropolea si instaura conducerea personala. Aproape 40 de ani i-au fost necesari lui Pisistrate pentru a deveni tiranul Atenei. Animat de patriotism sincer, s-a angajat fara rezerve in campania dusa de Solon (cu care […]

Acest ultim mare faraon egiptean este cunoscut in istorie ca eliberator al tarii de sub stapanirea asirinna. Cu toate acestea, principalele gale campanii n-au avut adresa asiriana, ci au combatut pe egiptenii insisi, egiptenii din sud, potrivnici unificarii statului sub sceptrul sau. Initial guvernator in Sais, dar descendent, probabil nepot, al lui Boccoris, Psametic I […]

Boccoris (720-715 i.e.n.), fiu al lui Tefnakht (7.10-720 i.e.n.), este al doilea si ultimul faraon al dinastiei a XXIV-a (pentru dinastiile XXI —XXIII — v. Ramses al III-lea). A fost unul dintre cei mai populari carmuitori ai tarii (Egiptul de Jos, capitala la Sais); a adoptat o legislatie pentru usurarea vietii poporului, din care ni […]

La mai putin de un deceniu de la cucerirea, fara lupta, a Egiptului, de catre Alexandru cel Mare, in 323 i.e.n., in Alexandria, capitala fundata de cuceritor, se instala cel mai important dintre diadobii imperiului macedoneanului: Ptolemeu Lagos. Avea atunci 44 de ani. General stralucit, politician, abil, aureolat de inrudirea, necontestata in epoca, cu imparatul […]

Murind subit, Alexandru Macedon nu lasa nici un fel de dispozitii cu privire la succesiune. Singurul sau fiu, cu Roxana, Alexandru al IV-Iea Aegos, ce va fi ucis impreuna cu mama sa, cativa ani mai tarziu, de Cassandros, nu se nascuse la data mortii imparatului. S-a decis ca Perdicas, adjutantul imparatului, caruia acesta ii inmanase […]

Porecla (“iubitorul de frati”) i-a fost atribuita in deriziune, datorita cinismului cu care si-a indepartat fratii, eventuali pretendenti la tronul Lagizilor: pe Meleagru l-a pedepsit cu moartea pentru ca a protejat pe rasculatii din Cipru, pe Arsenios, cel mai tanar dintre ei, l-a ucis, pur si simplu, pe Keraunos, indepartat de curtea greaca a Egiptului […]

In vremea sa Egiptul Lagizilor atinge maxima intindere, depasind 100 000 de kilometri patrati. Cand s-a instalat pe tronul Ptolemeilor, in 246 i.e.n., avea 37 de ani si mostenea un imperiu puternic, intarit de cei doi inaintasi ai sai. La moartea sa, in 221 i.e.n. (avea 62 de ani si a murit, se pare, otravit […]