Una dintre speciile cele mai reprezentative ale literaturii populare este balada sau cantecul batranesc, a carei existenta este atestata, in anumite medii, inca din secolele al XIV-lea si al XV -lea. Numele ei provine de la francezul “ballare”, cu originea in verbul latin medieval” ballare”, si a denumit la inceput un cantec simplu si scurt, […]
Articles Tagged: balada
Alegoria Moarte – Nunta in Balada Miorita-Plan
Motivul alegoriei moarte – nunta, care impresioneaza atat prin semnificatie, cat si prin realizarea artistica, contine sensul profund al baladei Miorita si tema ei fundamentala. Alegoria cuprinde o suita de personificari, comparatii si metafore care pun in lumina conceptie despre viata si moarte a ciobanului moldovean, atitudinea ei in fata mortii si ii evidentiaza unele […]
Structura compozitionala a baladei 'Riga Crypto si Lapona Enigel' de Ion Barbu
I.Scrisa in 1924.si publicata in Revista romana (anul I, nr. 1, 1 iunie), Riga Crypto si lapona Enigel este balada caracterizata de insusi autorul drept un “Luceafar intors “. Alcatuita din doua parti, poezia este o demonstrare a ideii ca inereatul (reprezentand puritatea) trebuie pastrat, orice iesire din acest stadiu insemnand intrarea in circuitul “facutului”, […]
Referat despre continutul baladei Monastirea Argesului pe baza celor cinci momente ale subiectului operei epice
Consideratii generale: “Monastirea Argesului” este o balada cu elemente de legenda, bazata pe ideea ca nu se poate cladi nimic durabil, fara o jertfa. ' Mitul jertfei pentru creatie este stravechi; el circula si in Balcani, dar numai la noi este legat de un edificiu cunoscut: vestita biserica de la Curtea de Arges “Monastirea Argesului” […]
Structura compozitionala din balada pastorala Miorita
Analizele intreprinse de numerosi comentatori au relevat existenta in balada a cinci motive literare: 1=complotuI ipotetic; 2=mioara nazdravana; 3=testamentul ciobanului; 4=maicuta batrana si 5=alegoria moarte-nunta. Ca orice text fundamental al literaturii romane, balada pastorala “Miorita” este susceptibila si de alte interpretari, astfel incat structura ei compozitionala ar putea include si urmatoarele motive: 1. Motivul jertfei […]
Explicarea titlului baladei Miorita
Titlul baladei (in varianta Alecsandri) este chiar numele diminutivat al animalului nazdravan care face parte din drumul vietii si al mortii pe care-l strabate tanarul pastor. Alegerea acestui titlu sugereaza rolul pe care aceasta mioara neobisnuita il are in destinul stapanului sau. Numita in text “cea miorita” (si nu “o miorita”), ea se caracterizeaza prin […]
Prezentarea intamplarilor narate in balada Toma Alimos, pe baza celor cinci momente ale subiectului operei epice
Baladele (numite, inainte de Alecsandri, cantece batranesti) au aparut, mai intai, in creatia populara si sunt foarte vechi. Unele dintre ele, transmise fiind pe cale orala, din generatie in generatie, au ajuns la sute de variante. Multe balade au caracter eroic. Din aceasta categorie face parte si “Toma Alimos” -balada culeasa si publicata de G. […]
Caracterizarea personajului Toma Alimos din balada populara cu acelasi titlu
“Toma Alimos” este o balada vitejeasca si haiduceasca al carei erou este un haiduc prezentat in fata unui moment de rascruce: moartea. Creatorul popular a realizat caracterizarea lui Toma Alimos-prin mai multe mijloace: 1. Prezentarea initiala in care se stabileste conditia sociala si originea personajului: “haiduc din teara de jos”. Urmatoarele versuri concentreaza, in cateva […]
Comentariul literar al episodului testamentar din balada haiduceasca Toma Alimos
Episodul testamentar se incadreaza in al V-lea moment al baladei (Moartea haiducului) si cuprinde urmatoarele versuri: a) “D-alelei, murgutule, d-alelei, dragutule, ce-am gandit, am izbandit, dar si ceasul mi-a sosit. b) Sapa-mi groapa din picior si-mi asternejfanisor, iar la cap si la picioare pune-mi, pune-mi cate-o floare;: la cap floare de bujor sa mi-o ia […]
Opera literara Toma Alimos – balada
Din noaptea adanca a trecutului nostru, strabunii ne-au transmis, pe cale orala, o mostenire artistica de mare bogatie; in interiorul ei, baladele reprezinta un capitol de seama. in traditia populara, aceste creatii epice' se numeau “cantece batranesti”, “voinicesti” sau “haiducesti”; termenul apusean de “balada” a fost adoptat de V. Alecsandri, din dorinta laudabila de a […]