A vorbi despre “Miorita” inseamna a accede la Fiinta poporului roman, din al carui geniu creator s-a plamadit aceasta balada, pentru a ramane apoi incrustata in curgerea generatiilor. “Cea mai frumoasa epopee pastorala a lumii” (cum o caracteriza Alecu Russo), a fost descoperita de catre acesta intr-un spatiu pastoresc arhetipal si anume, in Muntii Vrancei; […]
Articles Tagged: balada
Pasa Hassan – Rezumat
1. Poezia,publicata in revista “Vatra” (1894), evoca un moment important al istoriei noastre nationale: lupta de la Calugareni. 2. Mihai,in fruntea ostirii ramane, isi croieste drum pana la ostirea pagana, sub ochii ingroziti si uimiti ai lui Hassan. 3. Lupta este inversunata,iar spaima a cuprins oameni si animalele, Sinan fiind umilit. 4. Pasa trimite in […]
Miorita – Caracterizarea baciului modovean
Pe langa minunata alegorie a mortii, o alta dovada a frumusetii baladei “Miorita” este si realizarea portretului baciului moldovean. El accentueaza caracterul liric al baladei si o apropie de basm prin insusirile fizice si morale pe care le evidentiaza. Ciobanul moldovean este unul dintre cei trei ciobani, tovarasi in-trale pastoriei, dar care, spre deosebire de […]
Miorita – alegoria moarte-nunta
Motivul alegoriei moarte- nunta care impresioneaza atat prin semnificatie, cat si prin realizarea artistica, constine sensul proifund al baladei, si tema ei fundamentala. Prin alegorizare, moartea este vazuta ca o nunta de proportii cosmice, impresionante, cu participarea masiva a tuturor elementelor naturii. Alegoria contine o suita de personificari, comparatii si metafore care pun in lumina […]
Alegoria Moarte – Nunta in Balada Miorita-Plan
Motivul alegoriei moarte – nunta, care impresioneaza atat prin semnificatie, cat si prin realizarea artistica, contine sensul profund al baladei Miorita si tema ei fundamentala. Alegoria cuprinde o suita de personificari, comparatii si metafore care pun in lumina conceptie despre viata si moarte a ciobanului moldovean, atitudinea ei in fata mortii si ii evidentiaza unele […]
Balada – Plan
Una dintre speciile cele mai reprezentative ale literaturii populare este balada sau cantecul batranesc, a carei existenta este atestata, in anumite medii, inca din secolele al XIV-lea si al XV -lea. Numele ei provine de la francezul “ballare”, cu originea in verbul latin medieval” ballare”, si a denumit la inceput un cantec simplu si scurt, […]
Caracterizarea personajului Pasa Hassan
In ceea ce piveste prsonajele, se remarca mai intai faptul ca ,desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazu, acesta fiind infatisat de toate momentele actiunii si de a carui prezenta luam cunostinta inca din primul vers:“Pe voda-l zareste calare trecand “. Mihai Viteazul este domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul […]
Balada “Miorita”
Balada populara “Miorita” este capodopera absoluta a folclorului romanesc. Ea a fost publicata de poetul Vasile Alecsandri in 1852 intr-o prima culegere intitulata “Poezii populare. Balade adunate si indreptate” si reprezinta forma cea mai slefuita si mai densa dintre toate cele peste o mie de variante care circula pe teritoriul tarii. Fiind o expresie exemplara […]
Riga Crypto si lapona Enigel – continut
Poemul este constituit dintr-un prolog si balada propriu-zisa. Balada zisa si in alte situatii similare (deci repatata ritualic) respecta structura acestei specii : prezentarea eroilor, aventura, deznodamantul Intalnirea ciupercii cu lapona in spatiul vitalitatii fecunde al poienii definit prin “fragezime, “aer ud”, “muschiul crud”, “covoare de racoare”, constituie intriga baladei. Faptura feminina ispitita de somn […]
Comentariul poeziei “Riga Crypto si lapona Enigel” de Ion Barbu
Poezia a fost publicata in Revista romana” (iunie, 1924) si, ulterior, in Antologia poetilor de azi alcatuita de Perpessicius si Ion Pillat si in volumul “Joc secund” (1930), unde este integrata ciclului Uvedenrode. Subintitulata “balada” abia la a doua tiparire in Antologia, poezia apartine celei de-a doua etape de creatie barbiene, cea baladic-orientala. Complexitatea textului […]