La Proust, personajul-narator retraieste trecutul, Stefan Gheorghidiu analizeaza si interpreteaza trecutul. “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala” este fraza cu care debuteza abrupt (concentreaza intriga) cel de-al doilea capitol: “Diagonalele unui testament” dar si retrospectiva iubirii dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Tanarul, pe […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariu de text literar
Pentru a realiza un comentariu de text literar trebuie avute in vedere urmatoarele: – incadrarea operei literare in contextul creatiei scriitorului respectiv, – incadrarea scriitorului in contextul literaturii romane, al curentului literar. – Genul si specia literara carora le apartine opera; interferarea genurilor si a speciilor literare (daca este cazul). – Geneza operei (daca este […]
Comentariul poeziei Testament de Tudor Arghezi pornind de la versurile 'Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte; Decat un nume adunat pe-o carte'
Poema preliminara a volumului de debut Cuvinte potrivite (1927) este o ars poetica iri care se enunta conceptia argheziana asupra artei si menirii poetului: prin creatie, poetul se incadreaza in marea devenire universala, intru nemoarte; arta -se realizeaza cu migala si truda de artizan; estetica uratului; rolul purificator al poeziei. Testament se incadreaza in sirul […]
Romanul Maitreyi in contextul creatiei literare a lui Mircea Eliade
intr-o istorie a culturii universale, Mircea Eliade (1907-l986) ar putea fi incadrat in categoria ganditorilor-mituri: la modul arhetipal, Mircea Eliade il reprezinta pe Ganditorul absolut, prin uriesismul operei sale, prin rigoarea erudita ca si prin varietatea domeniilor abordate. Opera lui reprezinta drumul nostru spre Fiinta, plin revelarea sacrului ca modalitate de iesire din fluviul heraclitie; […]
Comentariul operei Moara cu noroc de Ioan Slavici
lom Slavici (1848-l925) a fost unul dintre marii clasici (alaturi de Emineseu, Creanga si Caragiale), precursor al luj Liviu Rebreanu – in evocarea satului transilvanean – si intemeietor al nuvelei realist -psihologice in literatura romana. Fiu al unui pamant incarcat de istorie, de traditii si de legende, Slavici infatiseaza, in nuvelele sale (“Moara cu noroc”, […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a XIII-a
Personajele isi disimuleaza adevaratele intentii, iar comica este numai masca, aparenta lor publica Succesul unui Catavencu, Farfuridi si chiar Trahanache depinde de propaganda pe care si-o fac. Ei se prezinta in societate ca factori dinamici si nu au nevoie de spectacolul demagogic pentru a parveni sau pentru a-si mentine pozitia Figuri centrale ale vietii mondene […]
Comentariul operei Despot Voda de Vasile Alecsandri – partea a doua
In piesa lui Alecsandri, Despot este un utopist sublim care se confrunta cu o transcedenta. Scriitorul nu-si propune sa ilustreze un moment istoric sau sa glorifice un erou national, ci cauta sensul si tensiunile unei desfasurari dramatice. De aici, libertatea pe care si-o ia in documentare. De altfel, chiar cronicarii (Alecsandri ar fi putut sa-i […]
Comentariul operei Despot Voda de Vasile Alecsandri partea a treia
Dinamica scenariului este data de tensiunile dintre personaje, elanurile melodramatice ale personajului (eros declarativ, extravertit, travestiri si simulacre) care le provoaca si intretin. Actiunea propriu-zisa – uzurparea tronului lui Lapusneanu cu ajutorul mercenarilor polonezi – se petrece in afara scenei si este relatata de razesi, la inceputul actului al IV-lea. Alt raisonneur, Sommer, lauda infiintarea […]
Comentariul operei Despot Voda de Vasile Alecsandri – partea a 4-a
Personajul lui Alecsandri este, prin structura, fundamental diferit de eroii clasici. in tragedie, personajele sunt caractere puternice, unitare, exterminarea lor fizica nu le anuleaza maretia ci le consacra triumful in plan moral, tragicul fiind o glorificare a conditiei umane. Despot in schimb este un “ambitios”, cum il caracterizeaza autorul. Eroismul sau este unul abstract fara […]
Comentariul operei Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – prima parte
Nimeni n-a folosit atat de inspirat formula teatrului expresionist modern, in literatura noastra, ca Lucian Blaga. Aproape toate piesele sale stau sub semnul expresionismului. Numai Fapta si Daria sunt drame psihanalitice. Acestea exploreaza subconstientul, cum s-a spus, in forma actualizata a miscarii dramatice. Dar chiar si in Fapta tema freudista e tratata tot cu mijloace […]