Conceptia despre geniu a lui Eminescu este influentata de filosofia schopenhaueriana: Pentru Eminescu, ca si pentru Schopenhauer, geniul este neferici si neinteles de contemporani. Neintelegerea din timpul vietii se continua si in posteritate: “Poate vreun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac/ Peste tomuri bracuite asezat si el, un brac/ Aticismul limbii tale o […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- prima parte
Capodopera liricii eminesciene si culmea cea mai inalta a poeziei romanesti, poemul Luceafarul a aparut in Almanahul Societatii academice social-literare “Romania juna” din Viena, in aprilie 1883. Punctul de plecare al capodoperei eminesciene se afla in basmul popular. Fata in gradina de aur, cules de calatorul german Richard Kunisch – impreuna cu un alt basm: […]
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Mult mai mult i-a spus lui Eminescu primul basm: Fata in gradina de aur, in tesatura caruia a intrezarit o posibila alegorie despre conditia omului de geniu. Continutul basmului se reduce, in esenta la urmatoarea fabulatie: “”O prea frumoasa fata de imparat, spre a fi ferita de privirile muritorilor, este inclusa de tatal sau, intr-un […]
Comentariul poeziei Peste varfuri scrisa de Mihai Eminescu- a treia parte
Epitete sunt si adverbele de mod si loc: “codru-si bate frunza lin”; “mai departe, mai departe”; “mai incet, tot mai incet”. Ultima determinare, exprimata prin adverbul vreodata, cu care se incheie poezia (“Mai suna-vei dulce corn/ Pentru mine vreodata?”) – asociata cu ritmul verbului, confera starii de beatitudine dureroasa o dimensiune noua, rezultata din transferul […]
Comentariul poeziei Peste varfuri scrisa de Mihai Eminescu- a patra parte
Tot dialectala este si in ton pentru imi intorc, imi indrept (gandurile) si care formeaza rima plina cu corn, ambele cuvinte inaltand prin sunetele lor, “doua cupole de un farmec arhitectonic extraordinar” (Sexul Puscariu). Muzicalitatea versurilor se sprijina si pe anumite procedee tehnice privitoare la ritm si rima. Astfel, dispunerea versurilor in trei strofe corespunde […]
Comentariul poeziei Scrisoarea III scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
“Trecutul e in mine si eu sunt in trecut/ Precum traieste cerul si marea ce-l respira” (“Mira”) Evocarea trecutului istoric este tema poeziei “Scrisoarea III”. “In lumea asta, marturisea poetul, nu e nimic mai interesant decat istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un sir neintrerupt de de martiri”. Domn si ostean, ape si munti, […]
Comentariul poeziei Scrisoarea III scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Exista o bogatie de evenimente care il fac sa fie foarte infumurat trufas, dispretuitor, jicnitor “Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?/ Si purtat de biruinta sa ma-mpiedic de-un mosneag?” Cel de-al treilea tablou, al acestei parti, este un tablou al descrierii bataliei de la Rovine. Asupra armatei otomane se abate o furtuna […]
Comentariul poeziei Oda (in metru antic) scrisa de Mihai Eminescu
Ca parte a unui material din care s-a nascut universul, poetul poarta permanent sigiliul combustiei adancului, condensatului, esentialului, a “Unuului universal”, unul din care vine singuratatea. “Oda (in metru antic)” este de o densitate exceptionala, caci poetul are, ca nicaieri, sentimentul iluminarii prin moarte. Exista inca din prima strofa o beatitudine odihnitoare, la gandul ca […]
Comentariul poeziei Mistretul cu colti de argint scrisa de Stefan Doinas Augustin- a patra parte
Folosind un stil concis si de marama simplitate, autorul nu ne ofera dezlegarea tainei; obsedantul proces de cautare este inclus de stingerea idealului sau de brutala realitate a mortii? Textura alegorica a baladei este incarcata de aspecte simbolice dintre cele mai variate si pe care autorul insusi a incercat sa ni le ofere in diferite […]
Comentariul poeziei Floare albastra scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Motivul florii albastre este un motiv de larga circulatie in romantism. Acest motiv a avut un ecou atat de persistent si o raspandire atat de spectaculoasa, incat a ajuns sa se identifice, la un moment dat u intregul romantism. Motivul a aparut, pentru prima data, in romanul neterminat, Heinrich von Ofterdingen, al marelui poet si […]