In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul si pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintei (“Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, scurt pana la genunchi si era incaltat cu botfori”), dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la vorba”). Este “vrednic roman”, cinstit, prietenos, […]
Articles Tagged: comentariu
Geneza si formula estetica a operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu
Strict formal, Creanga de aur este un roman istoric, de mai mica intindere, incadrabil langa Zodia Racului, Nunta domnitei Ruxanda, Fratii Jderi, Nicoara Potcoava s.a. In fondul sau, se constituie ca roman filosofic pigmentat cu o tragica poveste de dragoste. O definitie adecvata ar fi aceea de roman-basm, sugerata de autorul insusi atunci cand se […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Povestea istorica incepe in anul 780 d.Hr., cand “batranii legii vechi, “monahii lui Zamolxis”, urca pe “muntele cel ascuns” spre pestera Magului, al treizecisidoilea Decheneu, preot al Daciei vechi. Locul este sacru, tainuit, si nimeni, in afara monahilor alesi, nu poate patrunde in aria lui. Batranul mag nu se arata pamantenilor de la campie decat […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Capitolele urmatoare ale istoriei bizantine (V-IX) stau sub semnul cautarii miresei. Pentru a-si tine fiul departe de prigonitorii iconoclasti”, imparateasa ii cere episcopului Platon sa-i caute “o sotie nu numai cea mai frumoasa si cea mai dorita, dar si cea mai binecredincioasa intru ortodoxie”. Episcopul, inzestrat cu har divin, iluminat de Sfanta Maria, are previziunea […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Dupa un an, Constantin o iarta pe mama sa si o reprimeste cu onoruri imparatesti in palatul sau din Augusteon. In alaiul ei se afla, insa, si amanta lui, Teodota, care devine curand “imparateasa a treia”. Maria, care se simtise de la inceput jertfita, este inlaturata si inchisa in palatul de la Halki. Intre timp, […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Despre viata infernala din Bizant relateaza romancierul, intr-o forma comprimata, si in penultimul capitol. Este reprodusa aici o scrisoare de la cuviosul Teodor de la manastirea Sakkoudion care ii aduce lui Breb vesti cumplite: Maria a fost exilata la Prinkipo, Platon a fost ucis de ostile lui Constantin care atacasera manastirea, dar, in cele din […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
La crearea trilogiei Fratii Jderi s-a pornit de la un material artistic si documentar – cronica lui Ureche si O sama de cuvinte a lui Neculce, Descrierea Moldovei de Cantemir -, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Intriga complicata si imprevizibila, situatiile epice limita, culoarea de epoca ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii dau, evident, impresia de roman istoric, in care intalnim formule ale romanului de aventuri, practicate de Walter Scott si Al. Dumas. S-a vorbit de multe ori despre existenta mai multor microromane in cadrul unuia singur: romanul unei […]
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Semnele vin din partea lumii reale (“— Nu vine, zise iarasi, aprig, Vitoria. Cucosul da semn de plecare”), dar si din, zari necunoscute”, oculte – visul anxios, menit sa confirme ideea mortii sotului, anunta calatoria in cautarea celui disparut: “Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit […]
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Examinand si itinerarul final, recunoastem si aici simbolul labirintului. Labirintul, cu drumurile sale serpuite, reprezinta Regatul Mortii, linia serpuitoare aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata. Vitoria porneste in cautarea sotului, din interior, din intuneric, pentru a ajunge in exterior, unde se afla lumina: “Fiinta ei incepe sa se concentreze […]