in editia poeziilor lui Eminescu alcatuita de Titu Maiorescu in 1883,”Scrisorile” sint intitulate “Satire”, acesta fiind termenul incetatenit la Junimea. Analizind “Scrisorile” lui Eminescu ca pe niste satire, G. Calinescu le raporteaza la modele clasice (Boileau) si romantice (V. Hugo). El descopera numeroase poezii si versuri satirice in lirica eminesciana de dinainte de 1883 si […]
Articles Tagged: Convorbiri Literare
Comentariul operei literare Sara pe deal
Sara pe deal a aparut in Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 si este o idila cu elemente de pastel, structurata pe doua planuri: unul obiectiv (natura) si altul subiectiv (iubi-rea); in. prima strofa predomina planul uman care este definit prin elemente ca: “jale”, “plang”, “draga”, “m-astepti tu pe mine”. Sentimentul care se face simtit […]
Comentariul poeziei Sara pe deal scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Scrisa in 1871, poezia a avut o a doua versiune, cuprinsa in poemul Eca (varianta ultima a Ondinei). La 1 iulie 1885 a fost publicata independent in “Convorbiri literare”. Trebuia sa fie inclusa in volumul Lumina de luna. Dispunerea pe trei planuri a elementelor spatiului, coincidenta sensurilor spatialitatii si temporalitatii s.c.l. demonstreaza elaborarea atenta, riguroasa, […]
Comentariul poeziei Sara pe deal scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
De ce a asociat Eminescu acest peisaj eroticii? De ce aparenta familiaritate ramane insuficienta? De ce stilizarea e modelul cel mai “fertil” in realizarea consonantei cadru – sentiment? Toate intrebarile anterioare ar avea ca raspuns o abstractiune, starea de potentialitate: in plan erotic intalnirea ramane virtuala; ea e sentimentul care apropie contrariile, care prefigureaza armonia […]
Comentariul poeziei La steaua scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Poezie de maturitate, publicata la 1 decembrie 1886 in “Convorbiri literare”, meditatia cea mai cunoscuta din lirica eminesciana e un text de o simplitate a discursului exemplara. Ea cunoaste noua manuscrise si alte cinci texte colaterale. Versiunea B a Luceafarului, cu care se suprapune nu numai ca metrica, se afla in acelasi caiet cu ultima […]
Comentariul poeziei La steaua scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Motivul pe care se sprijina initial ideea aceasta se constituie intr-un punct de plecare de o sugestivitate exemplara: imaginea stelei rasarind nu se retine ca atare, ci ca metafora a calatoriei luminii:, aa steaua care-a rasarit I E-o cale-atat de lunga, I Ca mii de ani i-au trebuit I Luminii sa ne-ajunga”. O cale de […]
Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Poezia eminesciana de inspiratie folclorica se constituie ca materie populara distilata, ca folclor savant, creand viziuni filosofice, cosmice, mitice. Lirice, textele au ca fundament tocmai ideea centrala a poeziei populare -consubstantialitatea om – natura. Indeobste, texte ca La mijloc de codru, Ce te legeni…, Revedere au in centru un motiv al meditatiei. Pretextul folcloric poate […]
Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
In cuvintele omului trecerea timpului e motiv de tristete, ca si departarea; ambele inseamna ratacire: “Ca de cand nu ne-am vazut I Multa vreme au trecut I Si de cand m-am departat, I Multa lume am imbiat”; Numai omu-i schimbator, I Pe pamant ratacitor”. Contrastele se ivesc intre coordonate ca: trecere / permanenta, ratacire / […]
Comentariul poeziei Rugaciunea unui dac scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Poemul, publicat in “Convorbiri literare” la 1 septembrie 1879, alaturi de alte texte cu care face nota discordanta (De cate ori iubito… si Atat de frageda), era parte din Gemenii. Calinescu i-a dat prea putina atentie, so-cotindu-l declamatoriu si, credem, factice. E vorba, insa, despre cel mai amar dureros dintre poemele eminesciene pe tema mortii. […]
Comentariul poeziei Rugaciunea unui dac scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Poezia a fost pusa in relatie cu Mai am un singur dor, pe care o devanseaza mult ca atitudine asumata in fata mortii. Mai am un singur dor se mentine in spatiul elegiacului prin tema sa. Ideea e acolo eroica: eul a gasit in moarte nu pragul ultim, nici taramul spaimos al intunericului, ci un […]