Considerat cel mai vechi din istorie, era asezat In NE Africii, de-a lungul Vaii Nilului. Statul egiptean s-a format prin unirea a doua regate de Intindere mai redusa, Egiptul de Jos (situat In zona de varsare a Nilului In Marea Medite-rana) si Egiptul de Sus (situat spre izvoarele Nilului). Traditia istorica atribuie unificarea celor doua […]
Articles Tagged: Egipt
Referat despre taranii Egiptului Antic – prima parte
In structura societatii egiptene elementele de baza erau taranii, mestesugarii, negustorii (mai putin) si sclavii. Categoriile suprapuse le constituiau scribii, preotii, nobilii, militarii; iar in virful piramidei sociale regele. Taranul ducea viata pe care am vazut-o. Cel din Delta insa era mai putin supus corvezilor, obligatiilor de tot felul si abuzurilor administratiei decat cel din […]
Referat despre taranii Egiptului Antic – a doua parte
Teritoriile ocupate de egipteni in alte tari, precum si beneficiile militare rezultate in epoca Regatului Nou, constituiau o forma de, proprietate a fara onului. De asemenea, toti sclavii apartineau la inceput faraonului. Patrimoniul Palatului se compunea din paminturi, ateliere mestesugaresti si pravalii; din produsele provenite din comertul exterior, din intrarile fiscale percepute ca tribut, precum […]
Referat despre cei trei mii de ani de istorie egipteana – prima parte
Civilizatia egipteana s-a dezvoltat pe un teritoriu mic: suprafata cultivabila a Egiptului faraonic nu o depasea pe aceea a Belgiei de azi. Locuitorii, mai degraba scunzi de statura (media 1,63 m barbatii, 1,51 m femeile), erau inruditi somatic si lingvistic cu populatiile Africii de nord si central-orientale. in epoca neoliticului triburile nord-africane de vinatori nomazi […]
Referat despre cei trei mii de anii de istorie egipteana – a treia parte
Faraonii din Teba, ai dinastiei a XVII-a, vor intreprinde opera de eli berare a tarii si, in anul 1567 i.e.n., hiksosii vor fi alungati. Dinastia a XVIII-a inaugureaza perioada Regatului Nou (1650?-1085 i.e.n.); odata cu o hotarita politica de expansiune inspre regiunile Asiei Mici. Geea ce caracterizeaza aceasta perioada este militarismul. Regii acestor di nastii […]
Referat despre cei trei mii de anii de istorie egipteana – a patra parte
Dupa ce Ramses I fondeaza (in 1320 i.e.n.) dinastia a XIX-a, faraonul Ramses II (1304-1234 i.e.n.) marele constructor al splendidelor temple din Teba, Karnak, Abydos si Abu Simbel in Nubia, in ambitia sa de a recuceri Siria s-a ciocnit de puterea militara a hititilor. I-a invins in batalia de la Kades, dar a preferat sa […]
Referat despre economia, agricultura si horticultura egipteana – prima parte
De la prima sa cataracta (de la Assuan) pana la varsarea sa in Delta, Nilul are o lungime de aproximativ 700 km. Dupa inundatia sa de la sfirsitul verii (inundatie care dura o luna si jumatate sau doua luni) si pana la retragere, apele fluviului isi lasau namolul pe o zona a carei latime varia […]
Referat despre economia, agricultura si horticultura egipteana – a doua parte
Herodot spunea ca Egiptul este un dar al Nilului. Paminturile atat de roditoare ale acestei tari il puteau impresiona usor pe cel venit din stincoasa si arida Grecie, desigur. Dar totodata Nilul era si un stapin exigent, tiranic si capricios. Revarsarea insuficienta sau, dimpotriva, cresterea excesiva a apelor sale provoca uneori ani grei de seceta, […]
Referat despre pictura egipteana – a doua parte
Cu “pensule” din trestie zdrobita la un capat, sau din fibre de palmier, pictorul egiptean picta in tempera, obtinand chiar si foarte interesante efecte de transparenta a culorii: pestii in apa, un corp de femeie intr-o transparenta rochie de in… Mijloacele cromatice ale pictorilor egipteni erau sarace, limitate fiind la sase culori fundamentale negru, alb, […]
Referat despre pictura egipteana – a treia parte
Mijloacele cromatice ale pictorilor egipteni erau sarace, limitate fiind la sase culori fundamentale negru, alb, rosu, galben, albastru si verde. In schimb, ei “au cunoscut arta de a pune in valoare, unul prin celalalt, doua tonuri vecine”, si “au folosit magistral amestecurile,incat tonurile de baza in vederea unei contemplatii, ci pentru ca lucrurile reprezentate sa […]